Invitat: Dinu Roco. Realizator: Victoria Dragu-Dimitriu. Fonoteca Radio România (inv. 117091).

min. 0'20" - Dinu Roco despre casa din str. G-ral Berthelot nr. 22. Evocare a lui Vasile Misir (proprietar al casei, socrul lui Scarlat Cantacuzino), ministru, președinte al Senatului, cel care a redactat prima lege a meseriilor, în anul 1902;

min. 6'40" - Biblioteca impresionantă a socrului lui Dinu Roco, Scarlat Cantacuzino, scriitor român de limbă franceză;

min. 7'20" - Despre biblioteca Armandei Cantacuzino, unica fiică a lui Scarlat Cantacuzino, căsătorită cu Dinu Roco;

min. 7'53" - Evocare a lui Scarlat Cantacuzino: studiile la Paris; prieteniile cu marii scriitori ai Franței; debutul în literatură; vasta sa opera literară;

min. 14'18" - Activitatea de diplomat a lui Scarlat Cantacuzino. Și-a pus semnătura pe Tratatul de la Sevrès prin care s-a încheiat pacea cu Turcia la sfârșitul Primului Război Mondial. În timpul guvernului Marghiloman, Scarlat Cantacuzino a continuat să reprezinte interesele României la Paris. În perioada 1921-1933, Scarlat Cantacuzino a lucrat la Ministerul de Externe. Corespondență intensă cu mari scriitori francezi, cu scriitori români stabiliți în străinătate și cu generalul Berthelot;

min. 20'04" - Obligat de autoritățile comuniste să-și părăsească imobilul din str. G-ral Berthelot nr. 22, Scarlat Cantacuzino s-a stins din viață în august 1948;

Durată: 31'00''

Dinu Roco (1912-2010) - avocat şi ziarist, licențiat în drept și litere-filosofie. A copilărit în str. G-ral Berthelot; căsătorit cu Armanda Cantacuzino, fiica lui Scarlat Cantacuzino. Bunicii din partea mamei locuiau tot în str. G-ral Berthelot, vizavi de Ministerul Învățământului. Viaţa familiei Roco este strâns legată de str. G-ral Berthelot, inginerul Mihail Roco, tatăl lui Dinu Roco, construind aici mai multe case. Tatăl său, Mihail Roco (1 decembrie 1870-5 ianuarie 1931), inginer, a fost unul dintre fondatorii revistei "Gazeta Matematică". Mihail Roco a activat între anii 1901-1922 în domeniul îmbunătățirilor funciare, fiind colaborator tehnic principal al lui Grigore Antipa, în perioada 1910-1911, și al lui Anghel Saligny, în perioada 1911-1922.

Interviurile cu Dinu Roco, realizate de Victoria Dragu-Dimitriu, au fost difuzate pe canalul Radio România Cultural, pentru ca apoi să fie publicate în volumul: Victoria Dimitriu, Poveştile unui domn din Bucureşti. Dinu Roco, Bucureşti, Editura Vremea, 2007.

Înregistrare-document cu Pan Halippa, realizată de Sergiu Grossu. Redactor: Ileana Corbea. Fonoteca Radio România (inv. 118053).

Sergiu Grossu - scurtă prezentare a interviului realizat în ziua de 7 martie 1969, la București, și a personalității lui Pan Halippa.

Dialog Sergiu Grossu-Pan Halippa (min. 4'21'') despre: Cubolta, satul copilăriei; studiile secundare și universitare; editarea publicației ”Basarabia”, la Chișinău, în 1906, și impactul pe care aceasta l-a avut; începuturile Partidului Țărănesc din Basarabia; perioada studiilor de la Iași (1908-1912); publicarea, în perioada 1913-1917, a revistei și  a gazetei ”Cuvânt moldovenesc”; constituirea și organizarea Sfatului Țării; realizarea Unirii, la 27 martie 1918; cedarea Basarabiei, în vara anului 1940; pledoarie pentru unirea Basarabiei cu România, căci ”popoarele trebuie să trăiască așa cum le dictează interesul, sufletul și conștiința”.

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat Unirea în 1918, ministru al Basa­rabiei în mai multe guverne de după 1918, ministru al Lucrărilor Publice, al Comunicaţiilor, al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, senator şi deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Române (1918). Arestat în 1950 şi întemniţat la Sighet fără a fi judecat, a fost predat în 1952 autorităţilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani muncă silnică. A fost readus în ţară, fiind de astă dată închis la penitenciarul Gherla până în 1957.

Interviu realizat de Lavinia Ivașcu, cu ocazia simpozionului "Anii 1973-1989 - cronica unui sfârșit de sistem”, 2-5 iulie 2002, Sighet, organizat de către Fundația Academia Civică. Înregistrare aflată în Arhiva de istorie orală.

Interviu cu Vasile Paraschiv despre: exmatricularea, în 1953, de la Școala de Ofițeri de Transmisiuni de la Sibiu (min. 0:22); intrarea în PCR, în 1946, situația materială a familiei din care provine; în 1963 decide să se angajeze la Câmpina, tot în telecomunicații, iar autoritățile îi evacueză familia din locuința de la Ploiești (min. 14:48); în noiembrie 1968, în cadrul unei ședințe care se desfășura la Combinatul Petrochimic Brazi, își dă demisia din PCR, deoarece partidul ”a întors spatele muncitorilor” (min. 20:20); la 29 iulie 1969 este arestat și internat la spitalul de boli psihice de la Urlați (min. 21:31); la 3 martie 1971 trimite CC al PCR și Uniunii Generale a Sindicatelor din România o listă cu 11 propuneri privind liberalizarea vieții sindicale, iar răspunsul este o nouă arestare, de data aceasta fiind internat la spitalul psihiatric Voila Câmpina (min. 26:39); arestarea din 4 aprilie 1977, din casa scriitorului Paul Goma (min. 28:03); aderarea la mișcarea Goma, în februarie 1977 (min. 53:40); în noiembrie 1977 i se eliberează un pașaport și pleacă la Paris, unde vorbește despre situația din țară și ia legătura cu sindicatele franceze (min. 55:05); 30 aprilie 1978 - dorește să se întoarcă în țară, dar este întors din drum la vamă (min. 59:34); la 9 iulie 1978 revine în România (min. 61:08); principalele propuneri privind liberalizarea vieții sindicale.

Durată: 69:37

Interviu cu Constantin Bărbulescu. Realizator: Victoria Dragu-Dimitriu. Fonoteca Radio România (inv. 129231).

Intrarea României în Primul Război Mondial a coincis cu aniversarea zilei de naștere a intervievatului, care împlinea 9 ani. Descrierea casei părintești și a locatarilor din Calea Călărașilor (min. 1'04").

Povestea lui Ion Poșa, refugiat ardelean din zona Făgăraș, administrator al imobilului. Refugiat în Moldova după ce Bucureștiul a fost ocupat de trupele Puterilor Centrale (min. 6'25" ).

Descrierea traseului tramvaiului electric 16 (min. 13'50").

Bucureștiul după intrarea României în război de partea Antantei. Bombardamente; luminile caselor au fost camuflate; lucrările la instalațiile de apă ale Pulberăriei Armatei din comuna Dudești (min. 18'00").

Durată: 30'04''

Constantin Bărbulescu (1907-2003) a fost fiul unuia dintre primii instalatori din România, devenit starostele breslei instalatorilor din Bucureşti. Antrepriza acestuia a realizat instalaţiile de apă şi canalizare ale Expoziţiei Jubiliare din 1906 din Parcul Carol. Fiul a moştenit înclinaţia către inginerie a tatălui şi, după anii de şcoală de-a lungul cărora i-a avut colegi şi prieteni pe Mircea Eliade şi pe fraţii Acterian, a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti. Ulterior, la înfiinţarea Industriei Aeronautice Româneşti, a fost colaborator al profesorului Elie Carafoli şi, mai apoi, cercetător în diferite alte domenii industriale. Interviurile pe care Constantin Bărbulescu i le-a acordat Victoriei Dragu-Dimitriu au fost publicate în volumul: Victoria Dimitriu, Început de veac în Bucureşti. Constantin Bărbulescu: Viaţa mea cu smerenie, Editura Vremea, 2014.

Interviu cu Constantin Bărbulescu. Realizator: Victoria Dragu-Dimitriu. Fonoteca Radio România (inv. 129366).

În primele zile după intrarea României în război, Pulberăria Armatei din comuna Dudești a explodat; 306 muncitori au murit în incendiu (min. 0'40").

Refugiul provincialilor în București, odată cu ocupația germană. În casa intervievatului din Calea Călărașilor s-au refugiat rudele de la Craiova și de la Buciumeni (min. 5'57").

Rechiziții germane în București, viața oamenilor în timpul ocupației germane, înrolarea pe front (min. 11'14").

Întoarcerea rudelor și a tatălui intervievatului de pe front, în vara anului 1918 (min. 21'38").

Durată: 30'05''

Constantin Bărbulescu (1907-2003) a fost fiul unuia dintre primii instalatori din România, devenit starostele breslei instalatorilor din Bucureşti. Antrepriza acestuia a realizat instalaţiile de apă şi canalizare ale Expoziţiei Jubiliare din 1906 din Parcul Carol. Fiul a moştenit înclinaţia către inginerie a tatălui şi, după anii de şcoală de-a lungul cărora i-a avut colegi şi prieteni pe Mircea Eliade şi pe fraţii Acterian, a absolvit Institutul Politehnic din Bucureşti. Ulterior, la înfiinţarea Industriei Aeronautice Româneşti, a fost colaborator al profesorului Elie Carafoli şi, mai apoi, cercetător în diferite alte domenii industriale. Interviurile pe care Constantin Bărbulescu i le-a acordat Victoriei Dragu-Dimitriu au fost publicate în volumul: Victoria Dimitriu, Început de veac în Bucureşti. Constantin Bărbulescu: Viaţa mea cu smerenie, Editura Vremea, 2014.

Realizator: Mircea Munteanu. Fonoteca Radio România (6/ 139960).

La 16 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 (2005), Mircea Munteanu propunea ascultătorilor rememorarea evenimentelor din decembrie 1989, făcând apel la înregistrările aflate în Arhivele Radio România şi la propria-i memorie - ca participant la demonstraţiile din Bucureşti. Interviuri cu participanţii din principalele centre revoluţionare: Timişoara, Arad, Lugoj, Sibiu, Braşov, despre manifestaţiile de atunci care au făcut ca un regim politic totalitar, represiv să fie doboarât în câteva zile (16-22 decembrie).

Prima parte a emisiunii "Restituiri obligatorii" difuzată în 21 decembrie 2005; redactor: Mircea Munteanu. Înregistrare pe bandă magnetică (6/ 139960 R I), transpusă în format digital.

Principalele momente ale emisiunii:

Realizatorul Mircea Munteanu invită ascultătorii să rememoreze zilele Revoluţiei din decembrie 1989 (de la min. 0:46 - 3:25);

Discursul lui Nicolae Ceauşescu din Piaţa Palatului Republicii (Fragment). Discursul este întrerupt brusc de un zgomot similar celui produs de o petardă şi de huruitul asurzitor creat de instalaţia de sonorizare. Efectul acestora şi scandările mulţimii au creat panică în rândul celor prezenţi. Încercările lui Ceauşescu de a restabili ordinea au fost în zadar, istoria urmându-şi cursul (de la min. 3:25-7:47);

George Balica despre evenimentele din Timişoara, 16-22 decembrie (de la min. 11:29-20:36);

Lizica Mihuţ despre evenimentele din Arad (de la min. 22:53-31:33);

Nicolea Toma despre evenimentele din Lugoj (de la min. 32:00-37:54);

Adrian Popescu despre evenimentele din Sibiu (de la min. 38:14-43:32);

Ilie Călian despre evenimentele din Cluj (de la min. 43:54-50:08);

Sergiu Chiriacescu despre evenimentele din Braşov (de la min. 50:29-57:38).

Realizator: Mircea Munteanu. Fonoteca Radio România (6/ 139966).

La 16 ani de la Revoluţia din decembrie 1989 (2005), Mircea Munteanu propunea ascultătorilor rememorarea evenimentelor din decembrie 1989, făcând apel la înregistrările aflate în Arhivele Radio România şi la propria-i memorie - ca participant la demonstraţiile din Bucureşti. 

Partea a doua a emisiunii "Restituiri obligatorii", difuzată în 22 decembrie 2005; redactor: Mircea Munteanu. Înregistrare pe bandă magnetică (6/ 139968), transpusă în format digital.

Principalele momente ale emisiunii:

Crainica Radiodifuziunii citeşte "Decret prezidenţial cu privire la instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul ţării" (de la min. 2:42-4:44);

Semnal radiofonic: "Baricada Radio" (de la min. 4:45-5:25 şi la min. 00:32:10, 37:21, 38:43);

La Radio se anunţă intrarea în instituţie a unui grup de manifestanţi care vor să se adreseze ascultătorilor (de la min. 5:50-7:45);

Formaţia "Pro Musica" interpretează cântecul "Timişoara", considerat imnul Revoluţiei din acest oraş martir (de la min. 7:18-9:02 şi de la min. 26:10);

Realizatorul Mircea Munteanu face apel la linişte, calm şi demnitate (de la min. 9:02-9:52);

Ion Filipoiu, angajat al Radiodifuziunii se prezintă (de la min. 9:52-10:15);

Medic pediatru, mamă a doi copii despre viitor (de la min. 10:15-10:16);

Coralia Medeleanu, redactor Radio, vorbeşte despre speranţele sale şi face apel la calm (de la min. 10:35-11:13);

"Deşteaptă-te române" în variantă orchestrală (de la min. 11:13-12:18);

Poeta Ana Blandiana despre naţiunea română: "Nu suntem o naţiune vegetală" (de la min. 12:18-16:10);

Formaţia "Locatarii" interpretează cântecul "Dincolo de zid" (de la min. 16:11-18:26);

Mircea Munteanu îl introduce pe maiorul Pavel Lică, care vorbeşte despre solidaritatea armatei cu poporul (de la min. 18:26-19:22);

Valeriu Sterian interpretează "Vino, Doamne!" (de la min. 19:23-21:34);

Alexandru Mironov face apel la cetăţenii din Argeş să-l oprească pe dictator pe aeroportul din Titu, de unde vrea să fugă (de la min. 21:34-22:43);

Crainica Radio invită ascultătorii să rămână pe recepţie şi anunţă măcelul de la Sibiu (de la min. 25:32-26:10);

Radu Teodoru despre tanchiştii din comuna 30 Decembrie (de la min. 28:32-29:10);

La ora 14:12:44, Radio Bucureşti anunţă arestarea soţilor Ceauşescu la Târgovişte (de la min. 29:58-30:37);

Se anunţă pericolul în care se află Radioul şi Televiziunea, din cauza atacurilor teroriste (de la min. 30:41-31:38);

Se anunţă apariţia primului număr al ziarului "Libertatea" al Frontului Renaşterii Naţionale cu articolul "Crizanteme în miltralieră" (de la min. 32:00-32:50);

Radio Timişoara. Semnalul Postului de radio "Timişoara"; semnalarea apariţiei foii volante "A căzut tirania". Lorin Fortuna citeşte "Proclamaţia Frontului Democratic Român" (de la min. 32:50-36:26);

Hedeş Dumitru susţine existenţa unui tunel de fugă de la casa lui Ceauşescu, cu ramificaţii spre casa lui Alexandru Drăghici şi Lacul Floreasca şi a unui adăpost antiatomic (de la min. 36:26-37:20);

Populaţia este chemată să apere sediul Radioului; sediul M.Ap.N. este atacat de terorişti (de la min. 37:43-38:43);

Ştefan Naciu, angajat al Radiodifuziunii Române despre cum a fost rănit (de la min. 40:07-43:16);

Radu Şofran, angajat al Radiodifuziunii Române despre cum a fost rănit (de la min. 43:46-46:29);

Ana-Maria Tăbăcel despre soarta înregistrărilor emisiei radio din zilele Revoluţiei (de la min. 47:94-50:00);

Sofia Şincan despre zilele Revoluţiei la Radio, împreună cu colegii săi de la Programul 3 al Radiodifuziunii Române (de la min. 51:11-55:16).