Emisiune difuzată în data de 29 iulie 1996. Mărturii: G-ral Dumitru Tăutu, Simion Hâj, prof. Dan Smântânescu, g-ral Teodor Grigoriu. Realizator: Octavian Silivestru. Înregistrări aflate în Arhiva de istorie orală.

G-ral Dumitru Tăutu despre pregătirile Armatei Române pentru plecarea pe front (min. 0'56'').

Căpitan artilerist Simion Hîj despre luptele din apropierea Sibiului. Înregistrare oferită Arhivei de istorie orală de către Muzeul de Etnografie din Rădăuți (min. 3'14'').

Profesorul Dan Smântânescu rememorează momentele în care trupele germane încercau să pătrundă în Târgu-Jiu, în octombrie 1916 (min. 5'57'').

Mărturia g-ralului Dumitru Tăutu despre catastrofa feroviară din noaptea de 31 decembrie 1916 spre 1 ianuarie 1917, de la Ciurea - Iași (min. 12'17'').

Dumitru Tăutu despre ofensiva germană de la Mărășești, din noaptea de 5 spre 6 august 1917 (min. 18'52'').

Mărturia g-ralului Teodor Grigoriu, supraviețuitor al Companiei 4 mitraliere comandată de căpitanul Grigore Ignat, din cadrul Diviziei 13 Infanterie. În zona Mărășești, în dimineața zilei de 6 august 1917, această divizie a luptat eroic cu trupele germane (min. 22'32'').

Emisiune difuzată în data de 5 august 1996. Mărturii: Pan Vizirescu, Emil Diaconescu, Gheorghe Șoimaru, Traian Borcescu, Titus Gârbea. Realizator: Octavian Silivestru. Înregistrări aflate în Arhiva de istorie orală. 

Pan Vizirescu despre intrarea în război împotriva Austro-Ungariei: ”Singurul sentiment și singura idee care ne anima era sentimentul național legat de eliberarea Ardealului. Acest gând era însăși puterea de însuflețire a întregului neam românesc. Ardealul pentru noi era o condiție de existență; nu concepeam că noi suntem un popor liber fără libertatea Ardealului și asta o trăiam molecular tot neamul românesc! [...]” (min. 1'37'').

Luptele de la Oituz evocate de generalul Emil Diaconescu (min. 3'27'') și de ofițerul Gheorghe Șoimaru (min. 6'10''). Ambele înregistrări au fost oferite de Radio Iași.

Amintirile colonelului Traian Borcescu, pe atunci elev de liceu, despre Spitalul Militar din Vaslui (min. 9'10'').

Titus Gârbea relatează discuția pe care a purtat-o cu feldmareșalul Anton Ludwig von Mackensen despre luptele din vara anului 1971, în 1941 (min. 20).

G-ral Dumitru Tăutu Dona despre defilarea ostașilor români pe sub Arcul de Triumf din București, în ziua de 17 octombrie 1922 (min. 26'10'').

Invitat: Adina Arsenescu (fiica lui Victor Iamandi). Realizator: Victoria Dragu-Dimitriu. Fonoteca Radio România (inv. 113627).

Prezentare de Victoria Dragu-Dimitriu (min. 0'33''). 

Interviu cu scriitoarea Adina Arsenescu, fiica lui Victor Iamandi (min. 6'33'').

Discursul rostit de Victor Iamandi, ministrul Artelor, la dezvelirea statuii lui Mihail Kogălniceanu, la 1 iulie 1936, cu prilejul împlinirii a 45 de ani de la moartea marelui om de stat. Înregistrare Electrecord, pe discuri, din 1936, oferită Societăţii Române de Radiodifuziune de către Adina Arsenescu, fiica lui Victor Iamandi, asasinat de legionari patru ani mai târziu, în 26 noiembrie 1940 (min. 11'10'').

Durată: 27'24''

Mărturii: Iuliu Hossu, Ion Lățiș, Lucia Mihaly de Apșa, Titus Gârbea. Voce Ilie Lazăr cântând - o înregistrare realizată de compozitorul Harry Maiorovici după un disc rar. Realizator: Mariana Conovici. Fonoteca Radio România (inv. 116518).

Înregistrări aflate în Arhiva de istorie orală.

min. 0'50'' - fragment din conferința România lui Ferdinand I de Gheorghe Brătianu, difuzată în emisiunea "Universitatea Radio";

min. 5'37'' - episcopul Iuliu Hossu, vicepreședintele Adunării Naționale de la Alba Iulia citește Rezoluția Unirii. Înregistrare Radio Europa Liberă, din 14 septembrie 1969, Mănăstirea Căldărușani, aflată în Arhiva de istorie orală;

min. 9'56'' - Ion Lățiș, membru al Gărzii Naționale, participant la Adunarea de la Alba Iulia;

min. 13'36'' - Ilie Lazăr interpretează o piesă muzicală pe versurile poetului Octavian Goga. Înregistrare realizată de compozitorul Harry Maiorovici după un disc rar;

min. 14'58'' - mărturie Lucia Mihaly de Apșa;

min. 18 - mărturia generalului Titus Gârbea.

Durată: 28'10'' 

Emisiune difuzată în data de 1 decembrie 1998. Documente sonore: Iuliu Hossu, Ion Lățiș, Ilie Lazăr, Lucia Mihaly de Apșa, Titus Gârbea. Realizator: Mariana Conovici. Înregistrări aflate în Arhiva de istorie orală.

min. 0'50'' - fragment din conferința România lui Ferdinand I de Gheorghe Brătianu, difuzată în emisiunea "Universitatea Radio";

min. 5'37'' - episcopul Iuliu Hossu, vicepreședintele Adunării Naționale de la Alba Iulia citește Rezoluția Unirii. Înregistrare Radio Europa Liberă, din 14 septembrie 1969, realizată la Mănăstirea Căldărușani, aflată în Arhiva de istorie orală;

min. 9'56'' - Ion Lățiș, membru al Gărzii Naționale, participant la Adunarea de la Alba Iulia din 1 decembrie;

min. 13'36'' - Ilie Lazăr interpretează o piesă muzicală pe versurile poetului Octavian Goga. Înregistrare realizată de compozitorul Harry Maiorovici după un disc rar;

min. 14'58'' - mărturie Lucia Mihaly de Apșa;

min. 18 - mărturia generalului Titus Gârbea.

Interviu cu Dinu Roco. Realizator: Victoria Dragu-Dimitriu. Fonoteca Radio România (inv. 116716).

Despre str. G-ral Berthelot atunci când se numea str. Fântânii (până în 1914). Evocare a tatălui său, inginerul Mihail Roco. Copilăria petrecută în casa din str. G-ral Berthelot; jocuri, jucării (min. 1'32").

Bombardamentele asupra Bucureștiului în timpul Primului Război Mondial (min. 10'24"). Refugiul de la Iași, în 1916, alături de mama și sora sa. Tatăl, plecat pe front, a fost nevoit să participe la bombardarea unor linii de tren construite chiar de el (min. 11'04"). Atmosferă de entuziasm la revenirea în București. Familia găsește casa devastată de ocupanții germani (min. 14'13").

Despre casa și familia bunicilor - familia Borcescu - din partea mamei intervievatului. Aceștia locuiau în str. G-ral Berthelot nr. 31. Bunica era descendentă a familiei domnitorului Cantemir, pe linie maternă. Manuscris inedit a lui Dimitrie Cantemir (1719) găsit într-un caiet care aparținuse bunicii. Originea familiei Cantemir (mama domnitorului provine din familia Lipănescu, atestată din 1299) (min. 15'53").

Crăciunul anului 1915 petrecut în casa din str. G-ral Berthelot (min. 27'00").

Durată: 29'34''

Dinu Roco (1912-2010) - avocat şi ziarist, licențiat în drept și litere-filosofie. A copilărit în str. G-ral Berthelot; căsătorit cu Armanda Cantacuzino, fiica lui Scarlat Cantacuzino. Bunicii din partea mamei locuiau tot în str. G-ral Berthelot, vizavi de Ministerul Învățământului. Viaţa familiei Roco este strâns legată de str. G-ral Berthelot, inginerul Mihail Roco, tatăl lui Dinu Roco, construind aici mai multe case. Tatăl său, Mihail Roco (1 decembrie 1870-5 ianuarie 1931), inginer, a fost unul dintre fondatorii revistei "Gazeta Matematică". Mihail Roco a activat între anii 1901-1922 în domeniul îmbunătățirilor funciare, fiind colaborator tehnic principal al lui Grigore Antipa, în perioada 1910-1911, și al lui Anghel Saligny, în perioada 1911-1922.

Interviurile cu Dinu Roco, realizate de Victoria Dimitriu, au fost difuzate pe canalul Radio România Cultural, pentru ca apoi să fie publicate în volumul: Victoria Dimitriu, Poveştile unui domn din Bucureşti. Dinu Roco, Bucureşti, Editura Vremea, 2007.

Invitat: Dinu Roco. Realizator: Victoria Dragu-Dimitriu. Fonoteca Radio România (inv. 117091).

min. 0'20" - Dinu Roco despre casa din str. G-ral Berthelot nr. 22. Evocare a lui Vasile Misir (proprietar al casei, socrul lui Scarlat Cantacuzino), ministru, președinte al Senatului, cel care a redactat prima lege a meseriilor, în anul 1902;

min. 6'40" - Biblioteca impresionantă a socrului lui Dinu Roco, Scarlat Cantacuzino, scriitor român de limbă franceză;

min. 7'20" - Despre biblioteca Armandei Cantacuzino, unica fiică a lui Scarlat Cantacuzino, căsătorită cu Dinu Roco;

min. 7'53" - Evocare a lui Scarlat Cantacuzino: studiile la Paris; prieteniile cu marii scriitori ai Franței; debutul în literatură; vasta sa opera literară;

min. 14'18" - Activitatea de diplomat a lui Scarlat Cantacuzino. Și-a pus semnătura pe Tratatul de la Sevrès prin care s-a încheiat pacea cu Turcia la sfârșitul Primului Război Mondial. În timpul guvernului Marghiloman, Scarlat Cantacuzino a continuat să reprezinte interesele României la Paris. În perioada 1921-1933, Scarlat Cantacuzino a lucrat la Ministerul de Externe. Corespondență intensă cu mari scriitori francezi, cu scriitori români stabiliți în străinătate și cu generalul Berthelot;

min. 20'04" - Obligat de autoritățile comuniste să-și părăsească imobilul din str. G-ral Berthelot nr. 22, Scarlat Cantacuzino s-a stins din viață în august 1948;

Durată: 31'00''

Dinu Roco (1912-2010) - avocat şi ziarist, licențiat în drept și litere-filosofie. A copilărit în str. G-ral Berthelot; căsătorit cu Armanda Cantacuzino, fiica lui Scarlat Cantacuzino. Bunicii din partea mamei locuiau tot în str. G-ral Berthelot, vizavi de Ministerul Învățământului. Viaţa familiei Roco este strâns legată de str. G-ral Berthelot, inginerul Mihail Roco, tatăl lui Dinu Roco, construind aici mai multe case. Tatăl său, Mihail Roco (1 decembrie 1870-5 ianuarie 1931), inginer, a fost unul dintre fondatorii revistei "Gazeta Matematică". Mihail Roco a activat între anii 1901-1922 în domeniul îmbunătățirilor funciare, fiind colaborator tehnic principal al lui Grigore Antipa, în perioada 1910-1911, și al lui Anghel Saligny, în perioada 1911-1922.

Interviurile cu Dinu Roco, realizate de Victoria Dragu-Dimitriu, au fost difuzate pe canalul Radio România Cultural, pentru ca apoi să fie publicate în volumul: Victoria Dimitriu, Poveştile unui domn din Bucureşti. Dinu Roco, Bucureşti, Editura Vremea, 2007.

Înregistrare-document cu Pan Halippa, realizată de Sergiu Grossu. Redactor: Ileana Corbea. Fonoteca Radio România (inv. 118053).

Sergiu Grossu - scurtă prezentare a interviului realizat în ziua de 7 martie 1969, la București, și a personalității lui Pan Halippa.

Dialog Sergiu Grossu-Pan Halippa (min. 4'21'') despre: Cubolta, satul copilăriei; studiile secundare și universitare; editarea publicației ”Basarabia”, la Chișinău, în 1906, și impactul pe care aceasta l-a avut; începuturile Partidului Țărănesc din Basarabia; perioada studiilor de la Iași (1908-1912); publicarea, în perioada 1913-1917, a revistei și  a gazetei ”Cuvânt moldovenesc”; constituirea și organizarea Sfatului Țării; realizarea Unirii, la 27 martie 1918; cedarea Basarabiei, în vara anului 1940; pledoarie pentru unirea Basarabiei cu România, căci ”popoarele trebuie să trăiască așa cum le dictează interesul, sufletul și conștiința”.

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat Unirea în 1918, ministru al Basa­rabiei în mai multe guverne de după 1918, ministru al Lucrărilor Publice, al Comunicaţiilor, al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, senator şi deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Române (1918). Arestat în 1950 şi întemniţat la Sighet fără a fi judecat, a fost predat în 1952 autorităţilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani muncă silnică. A fost readus în ţară, fiind de astă dată închis la penitenciarul Gherla până în 1957.