Luță Ioviță (n. 6 ianuarie 1883, Dalci, Caraş-Severin - d. 1954, Timişoara) - taragotist român, descendent al unei familii de muzicanți. Alături de alți mari interpreți ai Banatului ca Ion Luca-Bănăţeanu, Moise Belmustaţă, Efta Botoca, Ion Murgu, Luță Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari.

Vine la Bucureşti, împreună cu familia, în 1923. Aici cântă mulți ani, la început în restaurantul-hotel "Regina", apoi în Piaţa Amzei.

S-a bucurat de numeroase apariții radiofonice și discografice.

Jocul romilor din Ciclova

Jocul romilor din Ciclova, interpretat de Taraful "Luță Ioviță". Înregistrare Radio România (matriță SRR 163), fixată pe disc de ebonită, fața A (cota EB 136-1-1, inv. 172).

Pe loc din Banat

Joc bănățean, interpretat de Taraful "Luță Ioviță". Înregistrare Radio România (matriță SRR 163), fixată pe disc de ebonită, fața A (cota EB 136-1-2, inv. 172).

Hora din Județul Caraș

Horă bănățeană, interpretată de Taraful "Luță Ioviță". Înregistrare Radio România (matriță SRR 164), fixată pe disc de ebonită, fața B (cota EB 136-2, inv. 172).

Alunelul cu strigături

Dans popular românesc cu strigături, din zona Olteniei, interpretat de Orchestra "Costică Tandin", dirijor: Costică Tandin. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 70), fixată pe disc de ebonită, fața A (cota EB-85).

Sârba de la Bâlta

Cântec popular românesc, din zona Olteniei, interpretat de Orchestra "Costică Tandin", dirijor: Costică Tandin. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 71), fixată pe disc de ebonită, fața B (cota EB-85).

Ursărița

Joc popular românesc, din colecția Vasile Popovici, interpretat de Orchestra "Costică Tandin". Înregistrare Radio România (matriță SRR 228), fixată pe disc de ebonită, fața [A] (cota EB 117-1-1, inv. 126).

Pălămița

Joc popular românesc, din colecția Vasile Popovici, interpretat de Orchestra "Costică Tandin". Înregistrare Radio România (matriță SRR 228), fixată pe disc de ebonită, fața [A] (cota EB 117-1-2, inv. 126).

Hop, leleo!

Cântec popular românesc, din colecția Vasile Popovici, interpretat de Orchestra "Costică Tandin". Înregistrare Radio România (matriță SRR 229), fixată pe disc de ebonită, fața [B] (cota EB 117-2-1, inv. 126).

Mocăncuța

Joc popular românesc, din colecția Vasile Popovici, interpretat de Orchestra "Costică Tandin". Înregistrare Radio România (matriță SRR 229), fixată pe disc de ebonită, fața [B] (cota EB 117-2-2, inv. 126).

Doina de la Vâlcea

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Costică Tandin. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața A (SRR RD 74), (EB-357-1, inv. 441).

Hora din cimpoi

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Costică Tandin. Înregistrare realizată pe disc de ebonită, fața A (SRR RD 74), (EB-357-1, inv. 441).

Rustemul ca la Mehedinți

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Costică Tandin. Înregistrare realizată pe disc de ebonită, fața B (SRR RD 75), (EB-357-1, inv. 441).

Fănică Luca (Iordache Luca Ştefan), naist, virtuoz român care a participat la două expoziţii universale (Paris, 1937 şi New York, 1939) şi a apărut în spectacole muzicale în Franţa şi Anglia, cu mare succes.

S-a născut în Bucureşti, în 5 aprilie 1894, în familia muscalagiului Iordache. Învaţă de mic să cânte la nai şi în 1907 este angajat să cânte în taraful vestitului lăutar ţambalagiu şi cântăreţ Lache din Găeşti, Dâmboviţa. În 1910, angajat în orchestra lui Carabulea, face primul turneu în Asia Mică. Cântă în restaurantele bucureştene Suzana, Leul şi Cârnatul, Pariziana.

În 1929 îşi formează propria orchestră, cu care va concerta cu regularitate, la noul post de radio ”Radio Bucureşti”.

Colaborarea cu Grigoraş Dinicu şi cu Maria Tănase la Expoziţia de la Paris din 1937 îl va face să se desprindă de "manierismul" lăutăresc: "Succesele doinelor, horelor, sârbelor şi Ciocârliei cântate la nai şi orchestră, greu le voi uita".

Participant în Primul Război Mondial este decorat cu Serviciul Credincios cu spade, bărbăţie şi credinţă, Crucea comemorativă şi Medalia Victoria; în anii celui de-Al Doilea Război Mondial va cânta în spitalele de răniţi.

În 1951, Fănică Luca devine solist al Orchestrei Barbu Lăutaru.

Profesor la catedra de muzică populară a Liceului de Muzică nr. 1, Fănică Luca îşi alegea elevii de pe uliţele satelor din Dâmboviţa, îi aducea la Bucureşti şi le preda naiul cu pasiune. La clasa lui erau Radu Simion, Damian Luca şi Gheorghe Zamfir. I-a format şi pe Damian Cârlănaru, Constantin Dobre, Stanciu Simion, Nicolae Pârvu ş.a.

În 25/26 octombrie 1968, Fănică Luca încetează din viaţă.

Hora boierească și Hora lui Marin Nebunul­

Piese de muzică populară românească, interpretate de Orchestra Fănică Luca. Înregistrare realizată pe disc de ebonită, Electrecord, fața A (SRR RD 88, Studio Electrecord), (EB-248-1, inv. 738).

Doină, Horă și Ciocârlia

muzică populară românească, folclor muzical, Orchestra Fănică Luca, disc de ebonită, Electrecord, 78r/m

Piese de muzică populară românească, interpretate de Orchestra Fănică Luca. Înregistrare realizată pe disc de ebonită, Electrecord, fața B (SRR RD 89, Studio Electrecord), (EB-248-1, inv. 738).

La casa cu trestioară și Sârba lui Fănică Luca

Piese de muzică populară românească (Muntenia, Moldova), interpretate la nai de Fănică Luca, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România (matriță RD 90, fața 1); copie disc de ebonită (cota SRR 402, inv. 517).

Leliță Ioană și Horă

Piese de muzică populară românească (Moldova), interpretate la nai de Fănică Luca, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România (matriță RD 91, fața 2); copie disc de ebonită (cota SRR 402, inv. 517).

Nicu Stănescu (1903-1971) face parte dintr-o familie de lăutari din oraşul Ploieşti, întinsă pe patru generaţii de muzicanţi, stabilită în capitală, la începutul secolului XX.

În anul 1927, tânărul violonist termină Conservatorul la clasa Cecilia Nitzulescu-Lupu, unde Enescu venea după 1920 să susţină cursuri benevole pentru studenţii trimişi de el după o audiţie particulară.

Violonistul şi dirijorul Nicu Stănescu a animat ansamblurile Ciocârlia, Barbu Lăutaru, Periniţa, Orchestra de Muzică Populară a Radiodifuziunii Române - practic cele mai importante formaţii folclorice de la mijlocul secolului XX. Săptămânal, concerta la Radio-Bucureşti.

Repertoriul lui Nicu Stănescu a cuprins piese "clasice lăutăreşti", moştenite din secolul al XIX-lea, cât şi melodii, romanţe şi jocuri populare culese şi prelucrate de el, fie pentru instrument, fie pentru orchestră.

Geamparalele bulgărești

Geampara executată la vioară de Nicu Stănescu, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România realizată în anul 1948 (matriță RD 54, fața 1), fixată pe disc de ebonită (cota SRR 430, inv. 564).

Hora cu opriri

Horă muntenească executată la vioară de Nicu Stănescu, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România realizată în anul 1948 (matriță RD 55, fața 2), fixată pe disc de ebonită (cota SRR 430, inv. 561).

Hora lui Nicu Stănescu

Horă muntenească executată la vioară de Nicu Stănescu, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România realizată în anul 1948 (matriță RD 55, fața 1), fixată pe disc de ebonită (cota SRR 430, inv. 561).

Sârba în loc

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Nicu Stănescu. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața B (SRR RD 51), (EB-391-1, inv. 492).

Brâul de la Rahova

Cântec popular românesc, interpretat de Nicu Stănescu la vioară, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 56), fixată pe disc de ebonită, fața A (cota EB 369).

Cântecul lui Radu

Cântec popular românesc, interpretat de Nicu Stănescu la vioară, acompaniat de orchestra sa. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 57), fixată pe disc de ebonită, fața B (cota EB 369).

Argintarul

Cântec popular românesc interpretat de Orchestra "Nicu Stănescu", dirijor: Nicu Stănescu. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 53), fixată pe disc de ebonită, fața B (cota EB 440).

Hora-n loc

Horă bucovineană, interpretată de Orchestra "Nicu Stănescu". Înregistrare Radio România (matriță SRR, 116), fixată pe disc de ebonită, fața [A] (cota EB 565-1, inv. 814).

Sârba lui Taraban

Sârbă, interpretată de Orchestra "Nicu Stănescu". Înregistrare Radio România (matriță SRR, 116), fixată pe disc de ebonită, fața [A] (cota EB 565-1, inv. 814).

Breaza ca la Comarnic

Joc popular muntenesc, interpretat de Orchestra "Nicu Stănescu". Înregistrare Radio România (matriță SRR, 117), fixată pe disc de ebonită, fața [B] (cota EB 565-2, inv. 814).

Fănică Vișan a fost un cunoscut violonist român şi conducător de taraf. Născut la începutul secolului XX, într-o familie de lăutari vestiţi de pe Valea Argovei, a făcut înregistrări la Radio şi Electrecord, dar şi pentru arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor, unele cu taraful pe care-l conducea, altele acompaniat la țambal de fratele său, Sterică Vișan.

În 1958, pe un disc de vinyl mic, intitulat "Muzică populară ţigănească", împărţit cu Dona Dumitru Siminică, înregistra, la vioară şi voce, acompaniat de taraful său două cântece: "Caman te iau ando parco / Vreau să mă duc în parc" şi "Dă-mi boierule, nevasta".

Găinușa

Piesă de muzică populară, interpretată de Orchestra "Fănică Vișan". Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune, fixată pe disc de ebonită, fața A (EB-200-1, inv. 217).

Dura

Piesă de muzică populară, interpretată de Orchestra "Fănică Vișan". Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune, fixată pe disc de ebonită, fața B (EB-200-2, inv. 217).

Ca pe Argeș

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra "Fănică Vișan". Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune, fixată pe disc de ebonită, fața A (EB-59-1, inv. 64).

Mândro, nu ești vrednică

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra "Fănică Vișan". Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune, fixată pe disc de ebonită, fața B (EB-59-2, inv. 64).

Compozitorul bănăţean Ion Cucu (sau Ion Cucu-Bănăţeanu) s-a născut în 1894, în Almăj. După război, înfiinţează Orchestra şi Fanfara Liceului din Turnu Măgurele, conduce orchestra şi organizează festivaluri de muzică. La Bozovici, după 1924, pune bazele Şcolii de Arte şi Meserii "Eftimie Murgu", al cărei director va fi şi conduce fanfara "Doina Almăjului".

Multe din cântecele interpretate de corul bărbătesc de la Biserica din Bozovici, poartă semnătura lui Ion Cucu.

Craioveanca şi Ca la munte

Cântec popular românesc, interpretat de Orchestra "Garofița", dirijor: Ion Cucu-Bănățeanu. Înregistrare Radio România (matriță SRR, 97), fixată pe disc de ebonită, fața [A] (cota EB 439, inv. 574).

Românul

Cântec popular românesc, interpretat de Orchestra "Garofița", dirijor: Ion Cucu-Bănățeanu. Înregistrare Radio România (matriță SRR, 98), fixată pe disc de ebonită, fața [B] (cota EB 439-2, inv. 574).

Grigore Kiazim (1913-1989), născut în localitatea Măcin din Judeţul Tulcea, a fost printre primii cobzari români care a abordat piese concertante, în paralel cu interpretarea muzicii tradiţionale a comunităţilor etnice din Dobrogea.

În anul 1934 este invitat să cânte şi să înregistreze la Radio, colaborare care s-a desfăşurat pe parcursul a jumătate de secol.

Doină și Horă­

Cântec popular românesc, interpretat de Orchestra "Grigore Kiazim", dirijor: Grigore Kiazim. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 145), fixat pe disc de ebonită, fața A (cota EB-153).

Sârba nuntașilor

Cântec popular instrumental, interpretat de Orchestra "Grigore Kiazim", dirijor: Grigore Kiazim. Înregistrare Radio România (matriță SRR, RD 146), fixată pe disc de ebonită, fața B (cota EB-153).

Sârba de la Craiova

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața A (EB-412-1, inv. 535).

Leliță Floare

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața B (EB-412-1, inv. 535).

Hora încurcată

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața B (EB-412-1, inv. 535).

Mânioasa

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim cu participare solistului instrumentist Grigore Kiazim la mandolină. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața A (EB-393-1, inv. 496).

Sârba din Moldova

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim cu participarea solistului instrumentist Grigore Kiazim la mandolină. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața A (SRR RD 116), (EB-393-1, inv. 496).

Dinspre ziuă

Piesă de muzică populară românească, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim cu participare solistului instrumentist Grigore Kiazim la mandolină. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața B (EB-393-1, inv. 496).

Omule cu caii buni

Piesă de muzică populară, interpretată de Orchestra Grigore Kiazim. Înregistrare realizată de Societatea Română de Radiodifuziune pe disc de ebonită, fața A (EB-137-1, inv. 147).

Doina de la Turnu

Doină oltenească, interpretată de Iliuță Rudăreanu, la clarinet și de orchestra sa. Înregistrare Radio România (matriță SRR, 108), fixată pe disc de ebonită, fața [A] (cota EB 355-1, inv. 434).

Morărița

Sârbă oltenească, interpretată de Iliuță Rudăreanu, la clarinet și de orchestra sa. Înregistrare Radio România (matriță SRR, 109), fixată pe disc de ebonită, fața [B] (cota EB 355-2, inv. 434).