Victor Vâlcovici (n. 21 septembrie 1885, Galați-d. 21 iunie 1970, București) - matematician, creatorul hidrodinamicii şi aerodinamicii teoretice româneşti, membru titular al Academiei Române (1965). Rector al Şcolii Politehnice din Timişoara, profesor de mecanică (1930) în Universitatea Bucureşti.

Victor Vâlcovici. Cuvântare la funeraliile lui Armand Călinescu (24 septembrie 1939). Înregistrare pe disc decelit, Fonoteca Radio România.

Alexandru Vaida-Voevod (n. 27 februarie 1872, Olpret, azi Bobâlna, Austro-Ungaria - d. 19 martie 1950, Sibiu) - om politic, medic, publicist, unul dintre liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, apoi ai Partidului Naţional Ţărănesc. La 18 octombrie 1918, în Parlamentul de la Budapesta, a rostit rezoluția care cerea ca națiunea română din Transilvania și Ungaria ”singură, independentă și nerestrânsă de nicio influență străină să poată decide asupra apartenenței sale de stat și asupra raporturilor sale în concernul națiunilor libere.” Alexandru Vaida-Voevod a deţinut în trei rânduri funcţia de prim-ministru al României (1 decembrie 1919-10 ianuarie 1920; 6 iunie 1932-17 octombrie 1932; 14 ianuarie 1933-9 noiembrie 1933). Este arestat de autoritățile comuniste în 24 martie 1945, iar în 1946 este pus în arest la domiciliu, la Sibiu, până la moartea sa.

Alexandru Vaida-Voevod - cuvântare la funeraliile lui Armand Călinescu (24 septembrie 1939), în calitate de Președinte al Camerei Deputaților. Transmisiune în direct; înregistrare gravată pe disc, copiată pe bandă magnetică, aflată în Fonoteca Radio România (TW 490 II).

Constantin Argetoianu (n. 3 martie 1871, Craiova - d. 6 februarie 1955, închisoarea Sighet) - jurist, medic, diplomat, om politic. Președintele Consiliului de miniştri (28 septembrie 1939 - 23 noiembrie 1939). Preşedintele Senatului României (15 iunie 1939 - 5 septembrie 1940). Ministrul Justiţiei (29 ianuarie 1918 - 27 februarie 1918; 13 martie 1920 - 30 martie 1920, ad-interim); Finanţelor (13 martie 1920 - 13 iunie 1920; 18 aprilie 1931 - 31 mai 1932); Agriculturii și Domeniilor (4 iunie 1927 - 3 noiembrie 1928); Afacerilor Străine (18 aprilie 1931 - 27 aprilie 1931; 28 iunie - 4 iulie 1940); Industriei şi Comerţului (10 februarie - 30 martie 1938); de Interne (13 iunie 1920 - 13 decembrie 1921; 7 mai 1931 - 31 mai 1932). Fruntaş al mai multor partide politice (Partidul Conservator, Liga Poporului, Partidul Naţionalist Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea Agrară, Partidul Agrar, Frontul Renaşterii Naţionale). Plecat în Elveţia din aprilie 1944, în toamna anului 1946 a revenit în ţară punând bazele partidului Uniunea Naţională Muncă şi Refacere. A fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950, la vârsta de 79 ani. A murit în penitenciarul Sighet la 6 februarie 1955, la vârsta de 84 de ani.

Constantin Argetoianu - fragment din cuvântarea la funeraliile lui Armand Călinescu (24 septembrie 1939), în calitate de Președinte al Senatului României. Transmisiune în direct; înregistrare gravată pe disc, copiată pe bandă magnetică, aflată în Arhiva Digitală Radio România (TW 490 II). Acest document sonor face parte din cele 10 înregistrări aflate în stare critică pe care Patrimoniu Cultural și Arhive le-a propus, în septembrie 2007, Grupului Internațional pentru Arhivele în Pericol de pe lângă Unesco.

Transcriem mai jos fragmentul sonor recuperat:

”Preacinstiți părinți, întristată adunare,

Stăm cu toții îndurerați lângă sicriul deschis din fața noastră. Nu pricepem [...] să-și sacrifice propria lor viață pentru a curma zilele unui om [...]. Ne părăsește o pildă vie de ce pot da cele mai alese însușiri [sufletești]. Să păstrăm cu sfințenie [...] Armand Călinescu în prea scurtul său drum către veșnicie.”

M.S. Regele Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia - d. 5 decembrie 2017, Elveția) - suveran al României (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930, 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947)

Discursul Regelui Mihai I în Parlamentul României: „După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare națiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate și democrație, sunt identitatea și demnitatea“.

Transmisiune în direct a discursului Regelui Mihai I în Parlamentul României.

Marţi, 25 octombrie 2011, în ziua în care Regele Mihai I al României a împlinit 90 de ani, Camera Deputaţilor şi Senatul au organizat o Şedinţă solemnă comună în cinstea Majestăţii Sale. După 64 de ani, Regele s-a adresat Parlamentului, chiar de ziua sa de naştere.

Vă invităm să ascultaţi înregistrarea istorică a discursului rostit de la tribuna forului legislativ, păstrată în Arhiva Radio România (1/ 11452).

Puteți asculta mesaje ale Majestăţii Sale şi convorbiri purtate cu redactorii Radiodifuziunii între anii 1989-2008, aşa cum au fost ele transmise pe calea undelor, în secțiunea Personalităţi a site-ului www.radio-arhive.ro

Mărturia lui Pamfilie Albu, directorul Muzeului de Etnografie din Lupșa, a fost difuzată în emisiunea "Glasul patriei", din 1 decembrie 1974. Realizatori: Marilena Gheciu și Ioana Nițescu.

Pânza steagului cu care o delegație formată din 51 de lupșeni a plecat la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a fost confecționată din lână de către femeile din Lupșa, într-o zi și o noapte. Steagul a ajuns apoi la Pamfilie Albu, iar mai târziu a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, fiind astăzi pe lista Bunurilor culturale referitoare la Marea Unire de de la 1 Decembrie 1918 clasate în Patrimoniul Cultural Național.

În anul Centenarului Marii Uniri, steagul delegației din Lupșa a fost expus la Muzeul Național de Istorie în cadrul unei micro-expoziții, al cărui vernisaj a avut loc în ziua de 1 noiembrie 2018, în prezența Mădălinei Diaconu, fiica regretatului realizator de emisiuni radio, Ioan Ion Diaconu, autorul volumului Povestea steagului tricolor.

Interviu cu generalului-maior în retragere Nicolae Balotescu, difuzat în emisiunea "Ora armatei" din 1 decembrie 1990, redactor Eugen Pelin.

Nicolae Balotescu a participat la defilarea trupelor de la București, din ziua de 1 Decembrie 1918.

Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel, n. 23 noiembrie 1920, Cernăuți - d. 20 aprilie 1970, Paris) - poet, traducător și eseist de limba germană, evreu originar din România - este considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX. Semnează traduceri din autori români, portughezi, ruși, englezi și francezi. Celan a trăit în Austria, România şi apoi în Franţa.

Maria Banuș, care îl cunoscuse pe poet la București în 1946, traduce două poezii de Paul Celan: Anii de la tine la mine și Cel ce inima-și smulge din piept, care vor fi publicate în revista Secolul 20, nr. 11/ 1963, în cadrul Antologiei de poezie contemporană austriacă.

Cu puțin înainte să împlinească 85 de ani, Maria Banuș este invitată de Redacția Literară a Radiodifuziunii să susțină o sesiune de imprimări în studio - lecturi selective din propria creație, traduceri și pagini de jurnal - în vederea îmbogățirii patrimoniului sonor al Societății.

În cadrul acestor înregistrări inedite, care s-au desfășurat în primele trei luni ale anului 1999, Maria Banuș include poezia Fuga morții de Paul Celan, în traducere proprie, prefațată de câteva note biografice despre autor (6/ AUR ZW 850 V).

Transcriem mai jos conținutul acestui fragment audio:

Paul Celan

Paul Celan e un mare poet german, contemporan, născut la Cernăuți, care, fiind evreu german, a trebuit să se ascundă în timpul prigoanei hitleriste. Părinții lui au fost deportați și au pierit în deportare, el a scăpat cu viață, marcat, desigur, profund, până la sfârșitul vieții. A trăit imediat după război, câțiva ani fericiți, poate cei mai fericiți din scurta lui viață, la București, apoi, o vreme, scurtă vreme, Austria, Germania. S-a stabilit în Franța, unde și-a găsit sfârșitul, la 50 de ani, când s-a sinucis, aruncându-se în Sena.

Fuga morții de Paul Celan în traducerea și rostirea poetei Maria Banuș. Înregistrare pe bandă magnetică din 18 februarie 1999, redactor: Emil Buruiană. Arhiva Radio România, 6/ AUR ZW 850 V, fond "Noua Fonotecă de Aur":

Ascultați și alte înregistrări cu poeta Maria Banuș în secțiunea Personalități a site-ului nostru.

M.S. Regele Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia - d. 5 decembrie 2017, Elveția) - suveran al României (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930, 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947)

În mai 2005, la 60 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, M.S. Regele Mihai I a acordat primul interviu presei militare. La întâlnirea de la Palatul Elisabeta cu Alexandru Leaua, redactor la Ora Armatei şi Daniel Coandă, editor de sunet, Majestatea Sa a dezvăluit pentru ascultătorii Radio România, legătura excepţională, profund spirituală cu ţara sa, în fruntea căreia s-a aflat zece ani.

M.S. Regele Mihai I a rememorat momente importante din propria sa viaţă, a vorbit despre exigenţele pregătirii militare, despre etapele parcurse în armată, dar şi despre armata română şi participarea militarilor români în teatrele de operaţiuni NATO.

În încheierea interviului, M.S. Regele Mihai I al României a transmis un mesaj militarilor şi ascultătorilor emisiunii Ora Armatei, programată la Radio România, în decembrie 2017, de Cristian Dumitraşcu, redactor-şef al Redacţiei militare de Radio, Ora Armatei.

Transcriem mai jos mesajul M.S. Regele Mihai I al României, difuzat în cadrul emisiunii Ora Armatei, din decembrie 2017:

Dragi ostaşi, nu există cinste mai mare decât să-ţi slujeşti ţara, oriunde şi oricând ţi-o cere!

Aveţi drept amintire pildele înaintaşilor noştri, ale bunicilor şi străbunicilor voştri, care n-au pregetat nicio clipă să facă sacrificiul suprem pentru Ţară şi Popor.

Chiar dacă, departe de Ţară, sunteţi angajaţi într-un război pentru libertate, pentru pacea lumii şi a noastră, să nu uitaţi niciodată că, în ciuda tuturor greutăţilor şi a pierderilor, sunteţi în slujba Ţării şi Poporului.

Eu şi Familia Regală am fost, suntem şi vom fi întotdeauna alături de brava Armată Română, care a ştiut tot timpul să-şi facă datoria, în mod exemplar.

Fiţi demni de sacrificiile înaintaşilor voştri şi de încrederea pe care această ţară v-a acordat-o. Faceţi cinste numelui şi istoriei poporului român.

Dumnezeu să vă binecuvânteze! Hristos a Înviat!

Ora Armatei este o emisiune emblematică a Radioului, difuzată fără întrerupere, de la premiera din 16 iunie 1940. Debutată sub genericul "Ora Ostaşului", printr-un acord între Marele Stat Major al Armatei şi Societatea Română de Radiodifuziune, emisiunea armatei a promovat drepturile istorice româneşti asupra Basarabiei şi Bucovinei de Nord, a militat pentru distrugerea bolşevismului şi pentru afirmarea valorilor europene şi creştine şi a combătut propaganda cu efecte negative asupra moralului armatei şi a populaţiei, în timpul războiului.

De-a lungul celor 82 de ani de emisie, emisiunea a purtat titlul Ora Armatei (1944), Emisiune pentru militari, În slujba Patriei şi Pentru Patrie (între 1969-1989). După 1990, sub brandul Ora Armatei, scriitori şi jurnalişti cu renume în literatura şi publicistica românească, au promovat demnitatea şi onoarea ostăşească, modernizarea armatei, au informat corect ascultătorii despre evoluţiile din domeniile securităţii şi apărării naţionale, au susţinut dialogul între armată şi societatea civilă. Până în 2004, anul aderării României la NATO, Ora Armatei a participat intens la campania pro-NATO. Jurnaliştii Radio România au realizat materiale publicistice în teatrele de operaţiuni din Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Afganistan şi Irak.

Puteţi asculta mesaje ale Majestăţii Sale şi convorbiri purtate cu redactorii Radiodifuziunii între anii 1989-2008, aşa cum au fost ele transmise pe calea undelor, în secțiunea Personalităţi a site-ului www.radio-arhive.ro.

Vă invităm să ascultaţi înregistrarea discursului istoric rostit de Regele Mihai în Parlamentul României, în 25 Octombrie 2011, aici.