Claudio Abbado - 5 ani de la disparitia sa
Au trecut 5 ani de când una dintre marile personalități ale vieții muzicale contemporane ne-a părăsit la vârsta de 80 de ani, după o îndelungată suferință, înspre finalul lunii ianuarie... Claudio Abbado - o figură emblematică a podiumului dirijoral al ultimelor 6 decenii. Numele său a dispărut de pe afișele stagiunilor de concert sau de operă dar arta sa ne-a rămas, nouă și - probabil - multor alte generații care se pot încă bucura de multitudinea sa de înregistrări realizate la conducerea unora dintre cele mai importante colective artistice din lume.
Claudio Abbado a respectat tradiția muzicală a familiei lui: tatăl său - violonist și conpozitor, profesor la Cons din Milano, bunicul - profesor la Universitatea din Torino, muzician amator și colecționar de partituri (unele fiind dăruite apoi nepotului mai mic) și fratele cu 7 ani mai mare - Marcello Abbado - pianist și compozitor.
Calendarul Muzical din 26 ianuarie - consacrat integral artei interpretative a lui Claudio Abbado - încearcă să reunească - prin intermediul selecției muzicale - câteva dintre ansamblurile de a căror biografie și-a legat numele marele muzician, multe dintre ele fiind practic ctitoriile sale!
Orchestra Simfonică din Londra, colectiv la care a debutat în 1966, devenind principalul său dirijor oaspete în 1974 iar peste 5 ani - seful de orchestră pricipal al ansamblului căruia i-a servit și ca director muzical o perioadă.
Ansamblul Teatrului "La Scala" din Milano - unde a dirijat prima oară în 1960 și a fost director musical între 1968 și 1986, lungind stagiunea de opera, înființând Filarmonica La Scala, programând lucrări contemporane în fiecare an și susținând spectacole chiar și în fabrici…
Filarmonica din Viena și Opera de Stat din capitala Austriei au marcat un alt capitol al biografiei maestrului italian. La Viena a studiat cu Hans Swarowski, alături de Zibin Mehta, și pentru a participa la repetițiile de la Musikverein a cântat în cor la partida de bas-bariton. După ce a primit premiul Koussevitzky, după câștigarea concursului Dmitri Mitropoulos, cariera sa a urcat pe noi orbite... In 1986 devine Director muzical al Operei de Stat din Viena iar în anul următor primește titlul de General Musikdirektor al orașului Viena.
Filarmonica din Berlin - unde a fost votat de colectiv în 1988 ca al 5-lea consilier artistic, semnificând o schimbare de "eră" și o totală modificare a atitudinii față de "domnia autocrată" a lui Herbert von Karajan. Abbado mărturisea într-un interviu că marele Karajan (care l-a apreciat mult pe când era foarte tânăr) l-a invitat să dirijeze la Festivalul de la Salzburg, l-a sprijinit într-o manieră aproape părintească. Abia mai târziu, în presă au apărut remarci în care se simțea o oarecare notă de rivalitate din partea maestrului salzburghez… Istoria lui Abbado la Berlin a început în 1966 iar contractul cu Filarmonica nu l-a reînnoit după 2002; era deja în tratament după confirmarea diagnosticului: cancer…
Orchestra de Tineret a Uniunii Europene îl înscrie ca Director musical fondator pe Claudio Abbado, care s-a ocupat de colectiv din 1978; 8 ani mai târziu a înființat la Viena Orchestra de Tineret "Gustav Mahler", iar în anul 1997 a apărut Orchestra de Cameră Mahler - un colectiv de turneu, cu succese remarcabile. Din același nucleu a fost formată și Orchestra Festivalului de la Lucerna, tot sub patronajul artistic al lui Claudio Abbado.
Ultimul proiect asupra căruia a acceptat să vegheze a fost Orchestra "Mozart" de la Bologna, devenind Directorul său artistic. Despre acest colectiv al cărui prim concert a avut loc în 2004 declara: "Cu muzicienii Orchestrei Mozart împărtășim credința că muzica și toate expresiile artistice sunt cel mai eficient instrument pentru construirea unei societăți mai bune. Ne place să trăim o realitate plină de muzică, artă și frumusețe. Îmi amintesc mereu propoziția lui Nietzsche: fără muzică, viața ar fi o greșeală."
Claudio Abbado în prim planul Calendarului Muzical din 26 ianuarie, de la ora 15.