"Ȋntreaga creație a lui Bruckner este cea a unui mistic gotic pierdut ȋn romantismul veacului al XIX-lea" (Wilhelm Furtwangler, 1938).

Ȋn 11 octombrie se ȋmplinesc 125 de ani de la trecerea ȋn neființă a marelui romantic ce a brăzdat cerul muzicii cu simfoniile sale gigantice adunând crâmpeie din bucuria unor dansuri populare sau din exaltarea trăită ȋn natura Austriei, dar ȋn primul rând, portretizând eroi a căror devenire angrenează mistere, contraste, dramatism şi tensiuni pe spații ample. Timpul larg desfăşurat ȋn muzica lui Anton Bruckner nu are nimic în comun cu precipitarea, cu accidentalul. Catolic ȋnfocat, compozitorul născut ȋn 4 septembrie 1824, a invocat forțele divinității prin corale ce brăzdează arhitectura simfonică.

Copilul unui învăţător sărac, refugiat şi instruit în mânăstirea Sf. Florian din regiunea Linz, ajunge organist. În această ipostază, cunoaşte satisfacţii imense. Virtuozul improvizator dobândeşte celebritatea, mai întâi la Nancy, apoi la Paris, la începutul verii anului 1869. Cântul lui la marea orgă din Catedrala Notre-Dame este apreciat de Charles Gounod, Camille Saint-Saens şi Cesar Franck. Un succes şi mai mare avea să-i aducă concertele date la Royal Albert Hall din Londra. Din 1868 devine profesor la Conservatorul din Viena, printre discipoli numărându-se Gustav Mahler, Hugo Wolf si Franz Schmidt.

Există o măreţie senină şi totuşi tragică, ce răzbate din muzica acestui suflet, greu de surprins în câteva cuvinte, un suflet naiv, dar sigur în crezul său, un artist raţional, solitar, cu frământări chinuitoare şi neajutorat în viaţă. Bruckner a fost un om chibzuit şi prudent, un creator perfecţionist, de o meticulozitate supraomenească, ceea ce i-a atras şi multe deznădejdi, chiar căderi nervoase; drept dovadă stau numeroasele versiuni pe care le-a dat simfoniilor sale, la sugestiile unor aşa-zis binevoitori. Şi cu toată nebuloasa spirală a refacerilor prin care a trecut Bruckner, muzica sa este asemenea unei coloane ce se înalţă din registru în registru, cu o măiestrie suverană.

Luni 11 octombrie, vă invităm să ascultați la Radio România Muzical, două capodopere bruckneriene, ȋn versiuni de referință: Simfonia a VII-a ȋn Mi major, cu Sergiu Celibidache la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din Munchen (Arpeggio, ora 10.00) şi Simfonia a IV-a ȋn Mi bemol major "Romantica", interpretată de Orchestra Concertgebouw din Amsterdam şi dirijorul Bernard Haitink (Polifonii, ora 13.05).