Mărturia lui Pamfilie Albu, directorul Muzeului de Etnografie din Lupșa, a fost difuzată în emisiunea "Glasul patriei", din 1 decembrie 1974. Realizatori: Marilena Gheciu și Ioana Nițescu.

Pânza steagului cu care o delegație formată din 51 de lupșeni a plecat la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a fost confecționată din lână de către femeile din Lupșa, într-o zi și o noapte. Steagul a ajuns apoi la Pamfilie Albu, iar mai târziu a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, fiind astăzi pe lista Bunurilor culturale referitoare la Marea Unire de de la 1 Decembrie 1918 clasate în Patrimoniul Cultural Național.

În anul Centenarului Marii Uniri, steagul delegației din Lupșa a fost expus la Muzeul Național de Istorie în cadrul unei micro-expoziții, al cărui vernisaj a avut loc în ziua de 1 noiembrie 2018, în prezența Mădălinei Diaconu, fiica regretatului realizator de emisiuni radio, Ioan Ion Diaconu, autorul volumului Povestea steagului tricolor.

Interviu cu generalului-maior în retragere Nicolae Balotescu, difuzat în emisiunea "Ora armatei" din 1 decembrie 1990, redactor Eugen Pelin.

Nicolae Balotescu a participat la defilarea trupelor de la București, din ziua de 1 Decembrie 1918.

Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel, n. 23 noiembrie 1920, Cernăuți - d. 20 aprilie 1970, Paris) - poet, traducător și eseist de limba germană, evreu originar din România - este considerat unul dintre cei mai importanți poeți ai secolului XX. Semnează traduceri din autori români, portughezi, ruși, englezi și francezi. Celan a trăit în Austria, România şi apoi în Franţa.

Maria Banuș, care îl cunoscuse pe poet la București în 1946, traduce două poezii de Paul Celan: Anii de la tine la mine și Cel ce inima-și smulge din piept, care vor fi publicate în revista Secolul 20, nr. 11/ 1963, în cadrul Antologiei de poezie contemporană austriacă.

Cu puțin înainte să împlinească 85 de ani, Maria Banuș este invitată de Redacția Literară a Radiodifuziunii să susțină o sesiune de imprimări în studio - lecturi selective din propria creație, traduceri și pagini de jurnal - în vederea îmbogățirii patrimoniului sonor al Societății.

În cadrul acestor înregistrări inedite, care s-au desfășurat în primele trei luni ale anului 1999, Maria Banuș include poezia Fuga Morții de Paul Celan, în traducere proprie, prefațată de câteva note biografice despre autor (6/ AUR ZW 850 V).

Transcriem mai jos conținutul acestui fragment audio:

Paul Celan

Paul Celan e un mare poet german contemporan născut la Cernăuți care, fiind evreu german, a trebuit să se ascundă în timpul prigoanei hitleriste. Părinții lui au fost deportați și au pierit în deportare, el a scăpat cu viață, marcat, desigur, profund, până la sfârșitul vieții. A trăit imediat după război, câțiva ani fericiți, poate cei mai fericiți din scurta lui viață, la București, apoi, o vreme, scurtă vreme, Austria, Germania. S-a stabilit în Franța, unde și-a găsit sfârșitul la 50 de ani, când s-a sinucis aruncându-se în Sena.

Fuga Morții de Paul Celan în traducerea și rostirea poetei Maria Banuș. Înregistrare pe bandă magnetică din 18 februarie 1999, redactor: Emil Buruiană. Arhiva Radio România, 6/ AUR ZW 850 V, fond "Noua Fonotecă de Aur":

Ascultați și alte înregistrări cu poeta Maria Banuș în secțiunea Personalități a site-ului nostru.

M.S. Regele Mihai I (n. 25 octombrie 1921, Sinaia - d. 5 decembrie 2017, Elveția) - suveran al României (20 iulie 1927 - 8 iunie 1930, 6 septembrie 1940 - 30 decembrie 1947)

În mai 2005, la 60 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, M.S. Regele Mihai I a acordat primul interviu presei militare. La întâlnirea de la Palatul Elisabeta cu Alexandru Leaua, redactor la Ora Armatei şi Daniel Coandă, editor de sunet, Majestatea Sa a dezvăluit pentru ascultătorii Radio România, legătura excepţională, profund spirituală cu ţara sa, în fruntea căreia s-a aflat zece ani.

M.S. Regele Mihai I a rememorat momente importante din propria sa viaţă, a vorbit despre exigenţele pregătirii militare, despre etapele parcurse în armată, dar şi despre armata română şi participarea militarilor români în teatrele de operaţiuni NATO.

În încheierea interviului, M.S. Regele Mihai I al României a transmis un mesaj militarilor şi ascultătorilor emisiunii Ora Armatei, programată la Radio România, în decembrie 2017, de Cristian Dumitraşcu, redactor-şef al Redacţiei militare de Radio, Ora Armatei.

Transcriem mai jos mesajul M.S. Regele Mihai I al României, difuzat în cadrul emisiunii Ora Armatei, din decembrie 2017:

Dragi ostaşi, nu există cinste mai mare decât să-ţi slujeşti ţara, oriunde şi oricând ţi-o cere!

Aveţi drept amintire pildele înaintaşilor noştri, ale bunicilor şi străbunicilor voştri, care n-au pregetat nicio clipă să facă sacrificiul suprem pentru Ţară şi Popor.

Chiar dacă, departe de Ţară, sunteţi angajaţi într-un război pentru libertate, pentru pacea lumii şi a noastră, să nu uitaţi niciodată că, în ciuda tuturor greutăţilor şi a pierderilor, sunteţi în slujba Ţării şi Poporului.

Eu şi Familia Regală am fost, suntem şi vom fi întotdeauna alături de brava Armată Română, care a ştiut tot timpul să-şi facă datoria, în mod exemplar.

Fiţi demni de sacrificiile înaintaşilor voştri şi de încrederea pe care această ţară v-a acordat-o. Faceţi cinste numelui şi istoriei poporului român.

Dumnezeu să vă binecuvânteze! Hristos a Înviat!

Ora Armatei este o emisiune emblematică a Radioului, difuzată fără întrerupere, de la premiera din 16 iunie 1940. Debutată sub genericul "Ora Ostaşului", printr-un acord între Marele Stat Major al Armatei şi Societatea Română de Radiodifuziune, emisiunea armatei a promovat drepturile istorice româneşti asupra Basarabiei şi Bucovinei de Nord, a militat pentru distrugerea bolşevismului şi pentru afirmarea valorilor europene şi creştine şi a combătut propaganda cu efecte negative asupra moralului armatei şi a populaţiei, în timpul războiului.

De-a lungul celor 82 de ani de emisie, emisiunea a purtat titlul Ora Armatei (1944), Emisiune pentru militari, În slujba Patriei şi Pentru Patrie (între 1969-1989). După 1990, sub brandul Ora Armatei, scriitori şi jurnalişti cu renume în literatura şi publicistica românească, au promovat demnitatea şi onoarea ostăşească, modernizarea armatei, au informat corect ascultătorii despre evoluţiile din domeniile securităţii şi apărării naţionale, au susţinut dialogul între armată şi societatea civilă. Până în 2004, anul aderării României la NATO, Ora Armatei a participat intens la campania pro-NATO. Jurnaliştii Radio România au realizat materiale publicistice în teatrele de operaţiuni din Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Afganistan şi Irak.

Puteţi asculta mesaje ale Majestăţii Sale şi convorbiri purtate cu redactorii Radiodifuziunii între anii 1989-2008, aşa cum au fost ele transmise pe calea undelor, în secțiunea Personalităţi a site-ului www.radio-arhive.ro.

Vă invităm să ascultaţi înregistrarea discursului istoric rostit de Regele Mihai în Parlamentul României, în 25 Octombrie 2011, aici.

După douăzeci de ani de la debutul radiofonic cu un program muzical difuzat în direct, în 20 februarie 1938, în emisiunea "Ora satului", Maria Tănase înregistrează la Radio, pe bandă magnetică, "Hora Unirii", care va fi transmisă în 24 Ianuarie 1959, când se aniversau 100 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Vă invităm să ascultaţi "Hora Unirii", compoziţie de Alexandru Flechtenmacher, pe versuri de Vasile Alecsandri, în interpretarea Mariei Tănase, susţinută de Orchestra Populară Radio, dirijată de Victor Predescu. Înregistrarea a fost inclusă în Fonoteca de Aur Radio România, cu indicativul Aur 56 şi transpusă în format digital (FM-A-68).

Colaborator de prestigiu al Radioului românesc, timp de mai bine de patruzeci de ani, istoricul Constantin C. Giurescu spunea la 24 Ianuarie 1940: sărbătoarea de azi […] rezumă dezvoltarea întregii noastre istorii contemporane, sintetizează luptele și suferințele a rânduri de oameni și e, în același timp, îndreptar luminos pentru viitor.

Treizeci de ani mai târziu, în epoca benzii de magnetofon, revenit la microfonul Radiodifuziunii, profesorul Constantin C. Giurescu reia tema Unirii Principatelor Române, în prefața la "Memoria pământului românesc", emisiune radiofonică al cărei colaborator prestigios a fost mai bine de un deceniu. Înregistrare din 23 ianuarie 1973, inclusă în Fonoteca de Aur Radio România (AUR ZW 293), poate fi reascultată aici.

Vă invităm să parcurgeţi conferinţe având ca subiect trecutul poporului şi al ţării noastre, ţinute la microfonul "Universităţii Radio" de elita intelectuală românească, în secţiunea Arhiva scrisă. Emisiuni 1928-1947 şi să ascultaţi versuri dedicate Unirii, în emisiunea "Moment poetic" din 1968, interpretate de actorul Constantin Codrescu.

Pantelimon Halippa sau Pan Halippa (n. 1 august 1883, Cubolta, ținutul Soroca - d. 30 aprilie 1979, București) - publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea acestei provincii cu România. A fost președintele Sfatului Țării care a votat Unirea în 1918, ministru al Basa­rabiei în mai multe guverne de după 1918, ministru al Lucrărilor Publice, al Comunicaţiilor, al Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, senator şi deputat (1918-1934), membru corespondent al Academiei Române (1918). Arestat în 1950 şi întemniţat la Sighet fără a fi judecat, a fost predat în 1952 autorităţilor sovietice, care l-au condamnat la 25 ani muncă silnică. A fost readus în ţară, fiind de astă dată închis la penitenciarul Gherla până în 1957.

Fragment din înregistrarea-document cu Pantelimon Halippa, realizată de Sergiu Grossu în 7 martie 1969, difuzată în emisiunea "Diaspora literară" (Fonoteca Radio, 6/ 118053), din 3 mai 1999. Redactor: Ileana Corbea.

Întreaga emisiune, aflată în secțiunea ”1918”, poate fi ascultată aici.

Anul 1918 a adus României cel mai important eveniment din istoria modernă: unirea politică a tuturor românilor. Prima provincie care s-a unit cu ţara a fost Basarabia, care după mai bine de o sută de ani de ocupaţie, revenea într-un stat românesc. 

La Chişinău, încă din toamna anului 1917, s-a format Sfatul Ţării - organ reprezentativ cu rol legiuitor ales de popor. În fruntea mişcării erau: Ion Ianculeţ, Constantin Stere, Vasile Stroescu, Paul Gore, Vladimir Herţa, Pantelimon Halippa, Onisifor Ghibu, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Alexei Mateevici, Simion Murafa şi alţii. În Sfatul Ţării erau 156 de deputaţi, care reprezentau toate minorităţile naţionale şi păturile socio-profesionale.

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a decis, cu majoritate de voturi, unirea Basarabiei cu România.

Vă invităm să ascultaţi şi alte emisiuni transmise la Radio şi să parcurgeţi conferinţe marca Radio România, dedicate acestui eveniment istoric, în secţiunile Manuscrise şi Emisiuni ale site-ului nostru.

La 1 Decembrie 1918, Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, din însărcinarea Marelui Sfat Naţional Român, a fost cel care a citit celor 100.000 de români veniţi din toate colţurile Transilvaniei şi din Părţile Vestice, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, proclamaţia de unire a Transilvaniei cu Regatul României.

Declaraţia de Unire de la Alba Iulia a fost dusă la Bucureşti şi înmânată Regelui Ferdinand I al tuturor românilor de episcopii Iuliu Hossu şi Miron Cristea (episcopul ortodox de Caransebeş şi viitorul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române), împreună cu cei doi fruntaşi ardeleni : Alexandru Vaida-Voievod şi Vasile Goldiş.

Înregistrarea de mai sus, cu Iuliu Hossu, a fost realizată în 14 septembrie 1969, la Mănăstirea Căldărușani, intrată în Arhiva Radio Europa Liberă şi difuzată la Radio România în 29 noiembrie 1993 (emisiunea Mediateca de istorie, realizator Mariana Conovici).

În perioada interbelică, oameni politici români au vorbit în faţa microfonului cu obiectivitate şi patriotism despre România Mare. Transcriem un fragment din conferinţa Cuvânt sărbătoresc cu prilejul aniversării unirii Ardealului ţinută la Radio de ministrul de interne Ion Ianculeţ, la 1 decembrie 1935 (A.S.R.R., dosar 13/1935):

Unirea noastră s-a dovedit trainică, ea va fi veşnică, fiind izvorâtă din puterea de viaţă a poporului român, are la bază cel mai înalt principiu al formelor vieţii date de istoria omenirii, are la bază ideea statului naţional, după care a fost reîmpărţită harta lumii în urma războiului mondial…România Mare s-a creat. Ea trebuie consolidată. Totul ne ajută la aceasta fiindcă totul ne uneşte.

Vă invităm să ascultaţi înregistrări sonore inedite păstrate în Arhiva Societăţii Române de Radiodifuziune, cu mărturii ale participanţilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918, în secţiunea Primul Război şi Marea Unire în documente radiofonice, a site-ului nostru.

Constantin C. Giurescu (n. 26 octombrie 1901, Focșani - d. 13 noiembrie 1977, București) - istoric, membru al Academiei Române și profesor la Universitatea din București. A fost, alături de Gheorghe Brătianu și Petre P. Panaitescu, un reprezentant important al curentului "Școala nouă în istorie". În 1948 a fost înlăturat de la Universitate, iar între 1950 și 1955 a fost deținut politic la închisoarea Sighet.

Considerat unul dintre cei mai importanți istoriografi români, cu o bogată activitate radiofonică desfășurată de-a lungul a peste patru decenii, Constantin C. Giurescu începea seria participărilor la microfonul Universității Radio în 19 noiembrie 1932, cu conferința Jurământul cu brazdă în cap. În sud-estul Europei, Principatele românești au avut o existență neîntreruptă din secolul al XIV-lea, această continuitate statală neputând fi constatată la popoarele învecinate:

Una dintre mândriile trecutului nostru, în același timp, dovada netăgăduită a simțului nostru public, este faptul că am știut să păstrăm, fără întrerupere, ființa statului de la întemeierea lui până în zilele noastre. […] Singuri noi ne-am păstrat neîntrerupt ființa politică. Cu mari jertfe, e drept; pierzând vremelnic chiar părți întregi din trupul țării, dar am păstrat-o. În cuprinsul țărilor românești au poruncit întotdeauna numai domnitorii și voievozii noștri, în bisericile noastre clopotele n-au amuțit ca-n alte părți, de teama stăpânilor de altă lege. (Constantin C. Giurescu, Jurământul cu brazda în cap, conferință difuzată la 19 noiembrie 1932, în A.S.R.R., dosar 10/1932).

Marți, 14 martie 1933, la ora 20, în conferința Dezvoltarea istorică a românilor până la întemeierea Principatelor, profesorul Constantin C. Giurescu abordează subiectul evului mediu românesc, convins că nu există problemă, cât de importantă și complicată, care să nu poată fi redusă la liniile ei esențiale și deci, expusă pe scurt:

Există totuși în trecutul nostru o epocă foarte întinsă asupra căreia, cu tot progresul din ultimul timp, nu suntem bine luminați. Este epoca de o mie de ani care desparte vremea părăsirii Daciei Romane de aceea a întemeierii Principatelor.

Dar pe cât e de necunoscută, pe atâta e de însemnată această epocă a evului românesc. Să ne gândim că acum e vremea când se încheagă etnic poporul nostru, când el primește creștinismul și când își întocmește primele alcătuiri politice, modestele cnezate și voievodate, din care vor ieși apoi cele două domnii, pentru a înțelege ce loc ține în viața neamului acest răstimp de o mie de ani. (Constantin C. Giurescu, Dezvoltarea istorică a românilor până la întemeierea Principatelor, conferință difuzată la 14 martie 1933, în A.S.R.R., dosar 8/1933).

Din activitatea istoricului Constantin C. Giurescu la Radio, Arhiva Radio România păstrează 28 de texte ale conferințelor ținute în cadrul Universității Radio, între anii 1932-1943. Astfel, istoria zbuciumată a României este predată într-o mare aulă universitară, rigoarea academică îmbinându-se perfect cu limbajul popularizării științei.

Prezent la microfonul Radiodifuziunii, în 24 Ianuarie 1940, cu conferința intitulată Unitatea noastră națională, Constantin C. Giurescu arăta:

Sărbătoarea de astăzi poate fi socotită, pe drept cuvânt, sărbătoarea simbolică a neamului românesc. Ea rezumă dezvoltarea întregii noastre istorii contemporane, sintetizează luptele și suferințele a rânduri de oameni și e, în același timp, îndreptar luminos pentru viitor.

Foarte adesea, aproape întotdeauna, la temelia marilor acțiuni politice stă o idee sau o stare de spirit. La temelia unirii noastre politice stă conștiința unității noastre etnice, ca origine, ca limbă, ca religie. (Constantin C. Giurescu, Unitatea noastră națională, conferință difuzată la 24 ianuarie 1940, în A.S.R.R., dosar 1/1940).

Treizeci de ani mai târziu, în epoca benzii de magnetofon, revenit la microfonul Radiodifuziunii, profesorul Constantin C. Giurescu reia tema Unirii Principatelor Române, în prefața la "Memoria pământului românesc", emisiune radiofonică al cărei colaborator prestigios a fost mai bine de un deceniu. Înregistrare din 23 ianuarie 1973, redactor: Ioan Ion Diaconu, inclusă în Fonoteca de Aur Radio România (AUR ZW 293):

Vă invităm să ascultați și alte înregistrări cu istoricul Constantin C. Giurescu în secțiunea ”Personalităţi” a site-ului nostru.