Prima ediție din 2021 este consacrată unui compozitor al cărui nume vă este - desigur - bine cunoscut, dar creațiile pe care vi le aducem în atenție la RRM sub acest generic acum reprezintă - cred - prilejul de a afla mult mai multe despre figura lui Cesar Franck în universul muzical al vremii sale.

Belgian prin naștere (educat întâi la Liege, orașul în care a văzut lumina zilei în 10 decembrie 1822), Cesar Franck a fost adoptat pe viața muzicală franceză ca unul dintre reprezentanții marcanți ai Parisului muzical: ca interpret, autor și profesor. Franck a fost personalitatea emblematică pentru ceea ce mulți au numit "școala veche "în peisajul componistic francez al epocii respective (cea nouă fiind ilustrată de Claude Debussy).

Chiar datele istorice ne ajută să schițăm câteva repere marcante ale evoluției contextului musical de-a lungul existenței lui Cesar Franck…

Când Beethoven s-a stins din viață Cesar Franck implinise patru ani, a învățat să traverseze cu bravură scriitura concertelor pentru pian de J N Hummel în timp ce autorul lor era în plină glorie, a fost contemporan cu marii romantici ai școlilor naționale europene, de altfel i-a supraviețuit lui Franz Liszt - cu 4 ani, a apucat momentul primei audiții a poemului "Moarte și transfigurație" de Richard Strauss, dar și publicarea celor 5 poeme de Baudelaire imaginate sonor de Claude Debussy…

Fără voia sa a căutat... faima la începutul carierei (fiind pus chiar în situația de a fi principalul susținător al familiei), dar la maturitate a rămas mereu retras, sobru… fiind prețuit de elevii săi și uneori asociat imaginii unui cleric prin atitudinea sa.

Dacă în copilărie și adolescență a atras atenția ca pianist (iar tatăl său a căutat să valorifice valențele sale virtuoze în turnee ce îl promovau alături de fratele său - violonist) mai târziu s-a impus ca organist de mare prestigiu, cu o activitate constantă la biserica Sainte Clotilde, din 1858… Multe biografii accentuează că - la început - creația lui Cesar Franck a fost orientată mai degrabă spre fantezii și potpuriuri la modă în epocă, iar apoi (pe măsură ce preocupările sale au fost mai mult legate de orgă), nota de "seriozitate" și profunzime s-a simțit și în compozițiile lui, fapt remarcat și în aprecieri laudative din partea lui Franz Liszt. Cercetătorii vieții și operei lui Cesar Franck subliniază că veritabila, pregnanta sa dimensiune creatoare s-a manifestat în ultimul lui deceniu de viață, perioadă din care datează și marea Sonată pt vioară și pian (cadou de nuntă pentru Eugene Isaye), Variațiunile simfonice pentru pian și orchestră, poemele sale simfonice scrise după 1880 dar și impresionantele sale pagini pianistice.

Cabinetul de curiozități din 12 ianuarie (în reluare duminică, 17 ianuarie, de la ora 20.00) aduce în atenție dimensiuni componistice aproape necunoscute din creația lui Cesar Franck: o lucrare datată în epoca în care numele său era asociat bravurii pe claviatura pianului în calitate de "copil minune" al vremii - Concertul nr.2 op.11 pentru pian și orchestră (scris înainte de a împlini 14 ani!!!) și apoi primul său poem simfonic, realizat în 1847, pornind de la un poem de Victor Hugo: "Ce qu´on entend sur la montagne". Aceleași versuri ale marelui romantic francez l-au inspirat ceva mai târziu și pe Franz Liszt, care și-a auzit interpretat acest Poem simfonic nr.1 abia în 1854 (după mai multe revizuiri). Dacă partitura lui Liszt a circulat în viața muzicală de pe teritoriile germane și sub titulatura "Bergsymphonie" și în scriitura lui Cesar Franck se simte - înainte de a fi împlinit 25 de ani - maturitatea simfonică și o poetică orchestrală aparte.