Missa în si minor reprezintă o sinteză a întregii creaţii a lui Johann Sebastian Bach, dacă privim din prisma nivelului filozofic al construcţiior sonore care compun desfăşurarea acţiunii muzicale, dar şi dacă luăm în considerare mijloacele de exprimare absolut grandioase de care autorul s-a servit.

Bach a compus de fapt părţi ale Missei de-a lungul întregii vieţi, iar în ultimii ani, le-a revizuit şi le-a perfecţionat pentru a le include în această creaţie cu număr de catalog BWV 232 ce reuneşte toate momentele slujbei catolice. Un lucru interesant, devenit subiect de dezbatere, mulţi fiind nedumeriţi de ce Bach a compus o missă catolică, el fiind de confesiune luterană.

Una dintre teorii afirmă că i-ar fi dedicat-o regelui catolic Augustus al-III-lea, cel care l-a numit apoi, în 1736, compozitor al curţii. Alţi analişti îl văd pe Bach ca pe o personalitate enciclopedică, capabil să compună în toate genurile muzicale ale vremii sale. Muzicologul italian Alberto Basso afirmă în acest sens că "Missa în si minor a implicat întreaga viaţă a autorului. Începută în 1733 din motive "diplomatice", ea a fost încheiată de Bach chiar în ultimul an al vieţii, când era aproape orb. Această lucrare monumentală sintetizează tot ceea ce cantorul de la Leipzig a dăruit muzicii, din punct de vedere stilistic sau ca tehnică de compoziţie. Ea reprezintă de asemenea cea mai uluitoare întâlnire spirituală dintre două lumi, glorificarea catolică şi cultul luteran al crucii.."

Missa în si minor de Bach are 27 de secţiuni si acoperă toate momentele existente în cultul religios al Europei de vest de la acea vreme.

O veţi putea asculta joi, 16 iunie de la ora 21,30 într-o interpretare de excepţie, a ansamblului francez "Les Arts Florissants" fondat în 1979 şi condus până în prezent de clavecinistul şi dirijorul de origine americană, William Christie.