Premieră cu Don Giovanni în pofida lockdown-ului din Viena

Austria a intrat recent (în 22 noiembrie) în carantină până pe 12 decembrie, ceea ce înseamnă și că toate instituțiile de cultură s-au închis pentru public. Cu toate acestea, mai ales că un precedent s-a stabilit deja, Opera de Stat din Viena a hotărât să pună în scenă noua sa producție cu opera Don Giovanni, în fața unei săli fără public, dar cu ascultători la radio. Așadar duminică, 5 decembrie, avem ocazia să ascultăm și noi, în transmisiune directă, la Opera în interpretări de referință, acest spectacol în regia lui Barrie Kosky, ce marchează începutul unui nou ciclu de montări dedicate operelor scrise de Mozart pe librete de Lorenzo Da Ponte (din așa-zisa trilogie Mozart-Da Ponte mai fac parte operele Nunta lui Figaro și Cosi fan tutte).

Don Juan văzut de Barrie Kosky

Don Juan este o figură care trece dincolo de granițe: granița dintre sexe, granița dintre clase și granița dintre viață și moarte, arătând că nici măcar zidurile cimitirului nu-l opresc. Se spune că ar fi iubit deja 2065 de femei, 1003 numai în Spania, 640 în Italia, 231 în Germania și 100 în Franța. El nu cucerește femei doar în Occidentul creștin, ci și în Orient, unde, conform catalogului ținut de servitorul său, Leporello, au căzut pradă farmecelor sale 91 de turcoaice.

În literatura europeană el își face veacul încă din timpul Contrareformei, când, pe la 1620, un călugăr spaniol îi consemnează legenda în comedia Batjocoritorii din Sevilla și Oaspetele de piatră. El a pătruns rapid în șabloanele scenice ale commediei dell'arte italiene, precum și în comedia clasică franceză. Pentru Praga, Mozart și Da Ponte i-au dat cea mai impresionantă formă în opera Don Giovanni sau Libertinul pedepsit, care a avut premiera acolo în anul 1787. Elementele de farsă, de operă comică și tragică, în stil grav și înalt, de muzică simfonică și sacră, care apar simultan, conduc spre un nou teritoriu, virgin, care depășește granițele de gen, ajungând, la finalul actului I, până la cacofonia ritmică rezultată din cele trei formații care cântă în același timp și apoi chiar până la pasaje în care cromatica este împinsă aproape de texturi atonale.

Don Giovanni se află între toate aceste limbaje, nu are o muzică proprie pentru că el se transformă în obiect de proiecție pentru fiecare dintre femeile pe care le dorește: pentru Donna Anna, care a fost crescută în grija strictă a tatălui ei, el reprezintă aventura; pentru Donna Elvira, care a scăpat de orice legături, el este speranța de stabilitate emoțională; iar pentru fata din clasa de jos Zerlina, el este visul împlinit de ascensiune socială. Succesiunea labirintică a scenelor din operă este încadrată mai întâi de uciderea de către Don Giovanni a tatălui Donnei Anna și apoi de întoarcerea sa din morți ca "oaspete de piatră".

În comedia catolică, când Don Giovanni simte că i se apropie sfârșitul, imploră în zadar să i se permită să se spovedească. În opera lui Mozart, oaspetele de piatră este cel care vrea să îl protejeze pe rebel de damnarea veșnică, somându-l să se pocăiască - ceea ce acesta refuză. Așadar, în ciuda căderii în iad, rămâne discutabil cine va fi inferior în acest duel, deoarece sfidarea intelectuală a lui Giovanni este neîntrecută.

Distribuția de la Viena

În această nouă producție rolul titular este interpretat de bas-baritonul american Kyle Ketelsen (foto). Artistul este solicitat cu regularitate de cele mai importante instituții de operă și orchestre din lume pentru prezența sa scenică vibrantă și frumoasă și pentru vocea sa deosebită. A câștigat Premiul I la mai multe concursuri internaționale, inclusiv la audițiile Consiliului Național al Operei Metropolitane, la Fundația muzicală Richard Tucker (Career Grant) și la Fundația George London. Este absolvent al Universității din Iowa și al Universității Indiana. Printre cele mai importante momente din ultimele sezoane ale lui Kyle Ketelsen se numără revenirea sa la Metropolitan Opera pentru a cânta Escamillo, Golaud, Leporello și domnul Flint în Billy Budd, la Opernhaus Zürich pentru debutul său în rolul Golaud din Pelléas et Mélisande, precum și în rolul lui Méphistophélès din Faust. A cântat rolul principal din Le nozze di Figaro la Gran Teatre del Liceu și a apărut, de asemenea, în rolul Golaud la Théâtre des Champs-Elysées. Ketelsen s-a întors la Festivalul din Aix-en-Provence pentru a cânta Nick Shadow și a debutat la Staatsoper Berlin în rolul principal din Le nozze di Figaro. A cântat Leporello la Lyric Opera of Chicago, Canadian Opera Company, Houston Grand Opera, Teatro Real din Madrid, Bayerische Staatsoper, Washington National Opera și Hamburgische Staatsoper. A cântat Rodolfo în La sonnambula la Opernhaus Zürich, Escamillo la Opera din San Francisco și Regele Scoției în Ariodante la Lyric Opera din Chicago și Kaspar în Freischütz la München.

Donna Anna este soprana Hanna-Elisabeth Müller, Don Ottavio este tenorul Stanislas de Barbeyrac, Comandorul este basul Ain Anger, Donna Elvira este interpretată de mezzo-soprana Kate Lindsey, Leporello este bas-aritonul Philippe Sly, Zerlina - mezzo-soprana Patricia Nolz iar Masetto - bas-baritonul Peter Kellner. Corul și Orchestra Operei de Stat din Viena vor fi dirijate de Philippe Jordan.

Tranmisiunea directă începe la ora 19.00.