„Sept répons des ténèbres” de Poulenc și Recviemul de Mozart – două lucrări sacre, profund emoționante, în direct de la Paris

O lucrare rar interpretată, pe nedrept neglijată și o capodoperă învăluită în mister alcătuiesc programul concertului ce va avea loc joi, 17 octombrie, la Théâtre des Champs-Elysées din Paris. Un concert susținut de Corul de copii Radio France, Corul Radio France și Orchestra Națională a Franței, sub conducerea dirijorului Bertrand de Billy. În prim-plan, un cvartet solistic ce reunește nume apreciate ale scenei lirice actuale: soprana Lisette Oropesa, mezzosoprana Ève-Maud Hubeaux, tenorul Cyrille Dubois și basul Jean Teitgen.

În deschidere, vom asculta Sept répons des ténèbres de Francis Poulenc, un opus pe care arareori îl regăsim pe afișele concertelor din lumea întreagă. Compusă în 1961 și orchestrată în 1962, lucrarea este scrisă, în original, pentru voce înaltă de copil, cor de băieți și cor de bărbați, având o durată de aproximativ o jumătate de oră. Textul, în limba latină, are la bază Răspunsurile specifice unor slujbe (Tenebrae responsories) din ultimele trei zile ale Săptămânii Mari. Titlurile celor șapte secțiuni sunt: 1. Una hora non potuistis vigilare mecum (Așa, n-ați putut un ceas să privegheați cu Mine! Ev. Matei 26:40), 2. Judas, mercator pessimus (Iuda, trădătorul), 3. Jesum tradidit (Vânzarea lui Iisus), 4. Caligaverunt oculi mei (Ochii mi s-au întunecat de supărare), 5. Tenebrae factae sunt (Și s-a făcut întuneric), 6. Sepulto Domino (Îngroparea Domnului), 7. Ecce quomodo moritur justus (Priviți cum moare Cel drept). Așadar, o partitură cu o mare încărcătură emoțională, ce necesită o interpretare deosebit de nuanțată pentru a pune în valoare deopotrivă profunzimea textelor și muzica - sobră și totodată angelică. Noi o vom asculta în versiunea în care partea solistică este susținută de o soprană, respectiv americana de origine cubaneză Lisette Oropesa.

Într-o concepție unitară, programul serii va continua, fără pauza tradițională dintre părțile unui concert, cu Recviemul KV 626 în re minor, capodopera mozartiană a cărei origine a fost subiectul unor povești misterioase. În fapt, lucrarea a fost comandată de Contele Walsegg pentru comemorarea soției sale care decedase la vârsta de 20 de ani (îndurerat de pierderea soției, Contele, în vârstă de 28 de ani, avea să nu se mai recăsătorească). Așa cum știm, Mozart a decedat înainte de a fi finalizat Recviemul, partitura fiind completată, la cererea Constanzei Mozart, de Joseph Leopold Eybler și Franz Xaver Süßmayr.

La Radio România Muzical vom difuza acest concert, fiind unicul post din rețeaua Uniunii Europene de Radio care îl va transmite în direct.

Vă aștept joi, 17 octombrie, de la ora 21.00, on-air/on-line, în cadrul emisiunii Scena europeană, pentru a urmări împreună Sept répons des ténèbres de Poulenc și Recviemul de Mozart.

Florica Jalbă