Înregistrare realizată în data de 14 septembrie 1969, la Mănăstirea Căldărușani, intrată în Arhiva Radio Europa Liberă.

Document sonor difuzat în emisiunea ”Mediateca de istorie” din 29 noiembrie 1993, realizator Mariana Conovici.

Episcopul Iuliu Hossu, vicepreședinte al Marelui Sfat Național, citește Rezoluția Adunării de la Alba Iulia. 

Anii de studiu, ia parte la "acțiunea tineretului român" de la Budapesta;

Este numit profesor la Blaj, în 1911, și primește o bursă de studiu la Breslau (min. 3'02'');

Participă la cursurile de vară de la Vălenii de Munte; a colaborat cu Nicolae Iorga, Ion Agârbiceanu, I.L. Caragiale (min. 5'06'');

Zborul lui Aurel Vlaicu la Blaj, la serbările semicentenarului "Astra", în 1911 (min. 8'58'');

Ca delegat al "Casinei române" din Blaj, Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care, la 1 Decembrie 1918, au participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia; organizarea învățământului superior din Transilvania (min. 10'17'');

Întemeierea Grădinii Botanice din Cluj, care îi poartă numele (min. 16')

Alexandru Borza (1887-1971) - botanist, întemeietorul Grădinii Botanice "Alexandru Borza" din Cluj, membru (post-mortem) al Academiei Române (13 noiembrie 1990). Ca delegat al "Casinei române" din Blaj, Alexandru Borza s-a aflat în rândul cărturarilor ardeleni care, la 1 Decembrie 1918, au participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia.

Interviu difuzat în emisiunea "De toate pentru toți", 25 aprilie 1970. Fonoteca Radio România (9/77478)

Vatinca Cambrea se înscrie în corhorta de cercetașe de la Târgu-Jiu, alături de Ecaterina Teodoroiu; portret fizic și moral al Ecaterinei Teodoroiu la 17 ani; munca cercetașelor; evacuarea orașului Târgu-Jiu, plecarea la București; revenirea acasă, în Târgu-Jiu, mesajul Ecaterinei Teodoroiu; marea dorință a acesteia de a pleca pe front.

Conferință radiofonică susținută de Constantin C. Giurescu, difuzată în emisiunea ”Memoria pământului românesc”, 30 noiembrie 1971, redactor Ioan Ion Diaconu.

Colaborator de prestigiu, timp de un deceniu, al emisiunii ”Memoria pământului românesc”,  istoricul Constantin C. Giurescu (1901-1977) vorbește despre înfăptuirea României Mari, aducând, totodată,  un vibrant omagiu eroilor care s-au jertfit în luptele din vara anului 1917, din timpul Primului Război Mondial. 

Fragment din înregistrarea privată realizată în anul [1972] de către Onisifor Ghibu. Înregistrare donată, în 1993, Arhivei de istorie orală de către Octavian Ghibu (fiul lui Onisifor Ghibu), cu ocazia unui interviu pe care acesta i l-a acordat lui Octavian Silivestru, realizator în cadrul Grupului de Istorie Orală.

Balurile ca examene pe care le dădea publicul românesc despre gradul de civilizație al societății românești; balul de la Sibiu din 1911, primul bal în toată accepțiunea cuvântului, la care au participat și scriitori din Vechiul Regat.

Amintiri despre Lucian Blaga; prima întâlnire cu acesta, la Sibiu, în primăvara anului 1914; debutul lui Lucian Blaga în poezie (min. 3'37'').

Vizita Regelui Ferdinand și a Reginei Maria în Ardeal, la Sibiu, unde au rămas două zile (aprilie 1919); Regina Maria intră în posesia Poemelor luminii  și ține să îl cunoască pe tânărul Blaga; parcursul lui Blaga ca poet și filosof (min. 14'49'').

Intrarea lui Lucian Blaga la Universitatea din Cluj, ca profesor (min. 28'45'').

Onisifor Ghibu (1883-1972) -  pedagog, doctor în filosofie şi pedagogie la Jena, militant pentru Unire, demnitar în Consiliul Dirigent, profesor la Universitatea din Cluj, unul dintre fondatorii şcolii de pedagogie româneşti; lucrări privind istoria învăţământului, membru corespondent al Academiei Române (1919). Ca mulți alți fruntași ai Marii Unirii, a fost persecutat și încarcerat după instaurarea regimului comunist:  după o primă arestare în 1945, a fost rearestat la 10 decembrie 1956 şi condamnat la 2 ani închisoare corecţională. A fost eliberat la 13 ianuarie 1958.

Mărturia lui Pamfilie Albu, directorul Muzeului de Etnografie din Lupșa, a fost difuzată în emisiunea ”Glasul patriei”, din 1 decembrie 1974. Realizatori: Marilena Gheciu și Ioana Nițescu. 

Pânza steagului cu care o delegație formată din 51 de lupșeni a plecat la Adunarea Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 a fost confecționată din lână de către femeile din Lupșa, într-o zi și o noapte. Steagul a ajuns apoi la Pamfilie Albu, iar mai târziu a intrat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, fiind astăzi pe lista Bunurilor culturale referitoare la Marea Unire de de la 1 Decembrie 1918 clasate în Patrimoniul Cultural Național.

În anul Centenarului Marii Uniri, steagul delegației din Lupșa a fost expus la Muzeul Național de Istorie în cadrul unei micro-expoziții, al cărui vernisaj a avut loc în ziua de 1 noiembrie 2018, în prezența Mădălinei Diaconu, fiica regretatului realizator de emisiuni radio, Ioan Ion Diaconu, autorul volumului Povestea steagului tricolor.

Interviu cu aviatorul militar Vasile Niculescu despre “Zborul Marii Uniri” – misiune istorică desfăşurată în zilele de 23 şi 24 noiembrie 1918 la Blaj, de către echipajul Niculescu-Precup, cu ordinul de a transmite documente importante Consiliului Naţional Român, printre care scrisoarea lui Ion I.C. Brătianu, prim-ministru al României.

Fragmente dintr-un interviu realizat în anul 1979 de Constantin Ivăneş, redactor la Radio Cluj, cu Vasile Niculescu, pilotul care a zburat, însoţit de căpitanul Victor Precup, de la Bacău la Blaj, într-un avion cu carlingă deschisă, model Farman 40. După două ore şi cincisprezece minute, avionul românesc a aterizat pe Câmpia Libertăţii, aproape de statuia lui Aurel Vlaicu, unde cei doi eroi au fost înconjuraţi de locuitorii entuziaşti ai Blajului.

Ziarul ”Unirea”, din 24 noiembrie 1918, anul XXVIII, nr. de propagandă 10, Blaj publica cu titlul ”Prima solie”:

”Din Ţara Românească ne-a sosit azi la ora 1 d.d. locotenentul pilot Niculescu din Armata română şi căpitanul Precup, originar din Transilvania: au sosit cu aeroplanul, împrăştiind apelul pentru Blaj. Dânşii au plecat de la Bacău şi au parcurs drumul până la Blaj în două ore. Lumea a alergat în toate părţile, aclamând aeroplanul cu culorile româneşti. După câteva virajuri peste oraş, aeroplanul a aterizat pe Câmpul Libertăţii. Toată lumea a grăbit într-acolo, prin gheaţă, zăpadă şi tină, ca să se strângă mâna fraţilor ce ne-au adus solia mântuirii. Ei ne-au spus că Armata română a trecut Carpaţii prin zăpada de peste 2 m şi că vin să ne îmbrăţişeze cu dragoste de fraţi şi să anunţe locuitorilor străini de pe plaiurile româneşti că vin în numele păcii şi a libertăţii tuturor neamurilor”.

După 100 de ani, în noiembrie 2018, trei aeronave Șoim și un Hércules au reeditat ”Zborul Unirii”, din noiembrie 1918, când Vasile Niculescu a trecut Carpații de la Bacău la Blaj cu documente guvernamentale și manifeste.

Vasile Niculescu (1891-1981) – pilot militar român, absolvent al Şcolii de pilotaj de la Băneasa. Pe front, a luptat în cadrul Escadrilei de recunoaştere şi bombardament uşor F4. ”Zborul Unirii” pe care l-a efectuat între Bacău şi Blaj a fost prima legătură a Transilvaniei cu România după Tratatul de la Bucureşti din 7 mai 1918.

Documente sonore difuzate în emisiunea "Glasul patriei". Orele Unirii de la Alba Iulia, în data de 1 decembrie 1982.

Mărturii: Florea Mârza, Emil Jurca, Barbu Cornel, Maria-soția sa, Ioan Popa, Ioan Șerdean (săteni din Galtiu, jud. Alba) și Cornel Crișan din Teiuș. Redactori: Marilena Gheciu și Ioana Nițescu, Redacția Emisiunilor pentru Străinătate (REPS)

Florea Mârza, sătean din Galtiu, despre pregătirea Marii Uniri;

Emil Jurca și Cornel Crișan, impiegat de mișcare în Gara Teiuș, despre drumul spre Alba Iulia și despre Ioan Arion, erou-martir al Marii Unirii, împușcat în gara din Teiuș;

Interviu cu Barbu Cornel, Maria-soția sa, Ioan Popa și Florea Mârza, săteni din comuna Galtiu, jud Alba, participanți la Marea Adunare de la Alba-Iulia, unde duc steagul "GALTIU. Trăiască Unirea și ROMÂNIA MARE";

Mărturiile veteranilor Ioan Șerdean și Cornel Crișan din Teiuș despre Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.