"Muzica trebuie să te elibereze, nu doar să te mişte" afirma Sergiu Celibidache. Tot el spunea că "muzica nu corespunde unei forme de a fi. E o devenire, e ceva care se naşte, creşte, ajunge la un punct de maximă expansiune şi moare, ca o plantă, ca un sentiment, ca orişicare activitate omenească. Deci, mata vrei să fixezi ceea ce te-a impresionat cândva, în loc să păstrezi în matale posibilitatea de a te impresiona, de a avea la dispoziţie elementele cu care iar intri în stadiul de euforie, care încă nu-i muzică.... transcenderea stadiului de euforie poate duce la ceea ce numim noi, câţiva dintre noi, muzică."

În 28 iunie 1912, în orașul Roman din județul Neamț, se năștea unul dintre cei mai renumiţi dirijori și compozitori ai lumii - astfel începe biografia sa. Nu mulţi ştiu însă că era pasionat de matematică, fizică şi filosofie.

A lucrat cu orchestre din toată lumea alegându-le doar pe cele care îi ofereau libertatea de a-și pune în aplicare viziunea muzicală. Solicita de fiecare dată de trei ori mai multe repetiţii decât oricare alt dirijor. "Era adversarul de neînduplecat al rutinei şi nu accepta acest lucru nici din partea membrilor orchestrei." afirmă academicianul şi matematicianul Solomon Marcus.

Nu e un secret că refuza orice fel de înregistrare, chiar şi a repetiţiilor, pentru că, motiva el, "microfonul nu poate capta sunetul cu o calitate muzicală".

Dintre toate ansamblurile pe care le-a dirijat, cel mai des menţionate sunt Filarmonica din Berlin şi din 1979, Filarmonica din München, care sub conducerea sa, a devenit una dintre cele mai apreciate orchestre simfonice din lume.

La Radio România Muzical îl desemnăm pe marele dirijor român "Interpretul Zilei" în cadrul emisiunii Arpeggio de marţi, 3 februarie, atunci când Monica Isăcescu vă propune opusuri de Joseph Haydn şi George Enescu conduse de Sergiu Celibidache.