Moștenirea noastră europeană, peste un mileniu de muzică din Evul mediu până în secolul al XVIII-lea, este sărbătorită pe întreg bătrânul continent. Rețineți data de 21 martie, Ziua Europeană a Muzicii Vechi, în egală măsură ziua de naștere a lui Johann Sebastian Bach, potrivit calendarului iulian, special aleasă astfel.

Pentru al șaselea an consecutiv se pune în valoare acest tezaur muzical într-un demers anume lansat pentru a atrage atenția, pentru a sprijini și onora artiști, instituții, proiecte la care participă 23 de țări europene și Statele Unite ale Americii. Se organizează în acest sens concerte, evenimente, conferințe, workshop-uri: în Italia 25 de concerte, în Franța 24, în Spania 13, în Anglia 8, după cum consemnează site-ul de profil. Aceasta pentru că există credința potrivit căreia "arta are în continuare un rol în societate, prin frumusețe, emoție, spiritualitate, prin puterea ei de a ne transforma și de a spori sensibilitatea și solidaritatea noastră". Cuvintele îi aparțin lui Jordi Savall, una dintre vocile principale în această mișcare de recuperare a tezaurului muzical străvechi al umanității, de-altfel ambasador al Uniunii Europene pentru dialogul intercultural. România apare în acest an în rândul țărilor ce omagiază Ziua Europeană a Muzicii Vechi cu un concert spectacol care va avea loc la Miercurea Ciuc, "Baroq'e Motion" în regia lui Laurențiu Calomfirescu.

Un concert Jordi Savall, alături de ansamblul său Hesperion XXI, puteți asculta la Radio România Muzical în acest context cu totul special, concert susținut anul trecut la Auditoriumul Oriol Martorell din Barcelona. Tema propusă de artistul spaniol: "Musica Nova - Influențe venețiene în muzica europeană din secolele al XVI-lea și al XVII-lea".

Artistul își continuă munca de cercetare în sfera muzicii vechi și prezintă, de fiecare dată, publicului adevărate studii de caz, teme cu un profil specific, discografia sa având această dimensiune enciclopedică legată de tezaurul muzicii vechi din întreaga lume. În concertul susținut în aprilie 2017 la Barcelona, Jordi Savall a oferit un tablou cronologic al muzicii instrumentale venețiene, de asemenea ilustrând și maniera în care această "Nova musica" s-a răspândit în întreaga Europă. Veți asculta pavane, capricii, ricercari, balli, saltarelli, galliarde, canzoni, asumate ca un limbaj comun și în Franța, Germania, Anglia, Spania, limbaj desigur îmbogățit ulterior cu particularități proprii fiecărei națiuni. Dintre autori, dincolo de paginile anonime, vom face cunoștință cu Girolamo Parabosco, Giovanni Battista Grillo, William Blade, Gioseffo Guami, Biagio Marini, Pedro de Araujo, Pedro de San Lorenzo, dar vom parcurge și pagini semnate de creatori care au avut un rol important în evoluția discursului muzical - Andrea Gabrieli, Samuel Scheidt, John Dowland, Orlando Gibbons, Giovanni Legrenzi.

Vorbim în Ziua Europeană a Muzicii Vechi despre o artă instrumentală născută sau promovată la Veneția, artă care explorează, se descoperă în sfere inaccesibile vocii, și își asumă treptat o bogăție nemăsurată la nivelul melodiei, ritmului, polifoniei și mai târziu al armoniei.

Închei acest articol cu o altă declarație a dirijorului catalan: "Am dorit să arăt evoluția culturală, schimburile, conflictele politice pe parcursul a 1000 de ani, totul prezentat prin forța muzicii, care cred că este istoria vie a ființelor umane".

Concerte de 5 stele, 21 martie 2018, ora 15.30