NU cred că există vreun alt nume de "personaj" al istoriei muzicii căruia să i se fi dedicat un număr sismilar de pagini, cu referiri la creaţia sa, la estetica şi ideologia lui, la elementele biografiei şi controversele pe care le-a generat... Categoric un "moment" de cotitură pentru lumea muzicală prin sinteza pe care a realizat-o, prin aspectele componistice inovatoare pe care le-a adus în prim plan, prin capacitatea sa de a polariza interesul unui public imens, prin prestigiul care l-a transformat într-un veritabil... fenomen cultural, a cărui aureolă s-a păstrat şi se păstrează încă peste multe decenii: Richard Wagner, de la a cărui stingere din viaţă s-au împlinit 135 de ani în 13 februarie.

Evocării sale îi este consacrat Calendarul Muzical din 17 februarie, de la 15,05.

Spaţiul acordat acestei ediţii a emisiunii încearcă să puncteze doar câteva repere ale unei opere muzicale impresionante - acoperind aproape o jumătate de veac creator, de-a lungul căreia autorul şi-a dedicat energia nu numai celor 13 partituri finalizate destinate scenei lirice ci şi altor proiecte, unele pur muzicale, altele teoretice, implicându-se însă şi în aspectele politice ale vremii sale...

Ca urmare a atitudinii sale în timpul evenimentelor revoluţionare din 1848 de la Dresda (unde fusese numit Kapellmeister cu cinci ani în urmă, după succesul cu "Rienzi") Richard Wagner a fost obligat să plece în exil la Zürich; aici a redactat şi eseurile sale "Arta şi revoluţia" şi "Opera şi drama" şi tot acolo a început să lucreze şi la "Inelul Niebelungului", monumentalul său Bühnenfestspiel, din care au fost alese două fragmente în versiuni discografice moderne. Dar în succesiunea momentelor wagneriene ale acestei evocări veţi regăsi şi documente sonore, cu una dintre vocile legendare ale interpretării wagneriene - Kirsten Flagstad dar şi o înregistrare mai veche din fonoteca radio-ului, cu Emanuel Elenescu, ilustrând prezenţa frecventă a muzicii lui Richard Wagner în viaţa muzicală românească, în stagiunile simfonice, decenii de-a rândul.

Autor al libretelor şi al muzicii, Wagner a conturat un tipar nou, cel al dramei muzicale, în viziunea sa fiind maniera prin care opera germană îşi putea defini identitatea; câţiva paşi în acest sens apăruseră deja la Weber dar - în opinia lui Wagner - un punct de răscruce l-a reprezentat Beethoven, cu a sa gândire simfonică ce a implicat şi vocile în construcţia dramaturgiei muzicale. Mulţi comentatori ai creaţiei wagneriene vorbesc despre inovatoarea formulă de tratare a vocilor dar şi a orchestrei în scriitura partiturilor sale, despre amploarea respiraţiei dramatice, despre reliefarea unor alte tipuri vocale, necesare întrupării eroilor wagnerieni.

Un Calendar Muzical "Richard Wagner" - sâmbătă 17 februarie, de la 15,05.