După o pauză estivală, emisiunea "Muzici tradiționale" reia călătoria sonoră prin ținuturile românești, în cadrul campaniei "Moștenitorii României", un proiect Radio România dedicat sărbătoririi Anului Centenar al Marii Uniri. În edițiile precedente, din perioada cuprinsă între 17 aprilie și 5 iunie, în acest an, 2018, am urmărit împreună piese muzicale diverse, mai vechi și mai noi, din ținuturile tradiționale românești. Au fost prezentate creații folclorice din patrimoniul spiritual al poporului român și al altor comunități etnice: din Bucovina și Ținutul Sucevei, din Moldova de nord și Ținutul Botoșanilor, din Ținuturile Neamțului și Vrancei, muzici tradiționale de pe culmile și văile Carpaților Răsăriteni și din Muntenia. Ediția din 11 septembrie 2018 este dedicată Olteniei, unul dintre cele mai vechi ținuturi românești, cu zone etnografice distincte, precum: Romanați, Băilești, Gorj, Vâlcea și Mehedinți.

În studiul intitulat Din trecutul muzicii oltenești, muzicologul George Breazul sublinia că "o bogată și variată viață muzicală există de veacuri în Oltenia, a cărei dezvoltare poate fi verificată în tezaurul melodiilor populare ce se cântă azi în regiunea dintre Olt, Dunăre și Carpați, dar a cărei origine este de căutat, ca în general, a muzicii și a celorlalte arte populare românești, în nepătrunsele adâncuri ale trecutului..." (George Breazul, Pagini din istoria muzicii românești, vol. 5, Editura muzicală, București, 1981, p. 148). Muzica tradițională oltenească a suscitat și interesul altor muzicologi români, dintre care se detașează în primul rând Constantin Brăiloiu, ale cărui studii și cercetări au fost continuate ulterior de Tiberiu Alexandru, Corneliu Dan Georgescu și Mariana Kahane; lor li s-au alăturat folcloriștii Alexandru Amzulescu și Ovidiu Bîrlea, care au avut un rol important în sistematizarea folclorului oltenesc, cu precădere din sfera cântecului epic eroic, gen care mai este cunoscut și sub denumirea generică de baladă.

Ținutul Gorjului, situat în nordul Olteniei, a intrat în atenția folcloriștilor încă din perioada interbelică, mai ales prin cercetările și culegerile pe care le-a realizat Constantin Brăiloiu, el însuși descendent al unei vechi familii boierești din acest ținut. Împreună cu unii dintre colaboratorii săi (precum Tiberiu Alexandru și Harry Brauner) Brăiloiu a înregistrat, timp de un deceniu, între anii 1933 și 1943, atât cu fonograful, pe teren, cât și în studioul Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români, un bogat material sonor care ilustrează complexitatea și vitalitatea genurilor muzicale gorjenești, de la doine până la cântece de dragoste și de la repertoriul ritual-ceremonial până la exuberanța și complexitatea muzicilor de joc. În peregrinările sale prin acest ținut, Constantin Brăiloiu avea să descopere rapsozi populari de o calitate excepțională, deținători ai unui repertoriu original și divers. Mulți dintre ei au rămas anonimi, alții însă au cunoscut notorietatea și celebritatea, precum Maria Lătărețu și taraful condus de soțul său, Mihai Lătărețu. Vă propun, în cadrul ediției din 11 septembrie 2018, să ascultăm câteva dintre întregistrările realizate de Constantin Brăiloiu în Gorj, de o inestimabilă valoare documentară, unele dintre piese fiind considerate "capodopere" ale genurilor folclorice. Grupajul va începe cu două doine instrumentale, interpretate la cimpoi și la fluier. Vom distinge caracteristicile proprii ale doinei gorjenești, dintre care sunt binecunoscute volutele formulelor melodice repetitive, care se suprapun, în aceste două cazuri, fie peste isonul instrumental al cimpoiului, fie peste cel vocal, gutural, al interpretului din fluier. Va urma o doină vocală, cu Maria Arbagic din Runc, o interpretă pe care Constantin Brăiloiu o considera drept cea mai prețioasă cunoscătoare a muzii tradiționale din această localitate gorjeană. Prima parte a ediției se va încheia cu o doină și o sârbă, cu Maria Lătărețu, acompaniată de taraful soțului său, în două înregistrări care datează din tinerețea interpretei (anii 1939 și 1941), prin care ea a demonstrat încă de pe atunci o tehnică vocală excepțională, specifică zonei, valorificată printr-o bună stăpânire a procedeelor artistice de mare finețe, dintre care se remarcă: accente, glissando-uri fine, diminuendo-uri și ornamente melodice diverse etc.

În ultima parte a emisiunii "Muzici tradiționale" vă propun o întâlnire cu unul dintre cei mai cunoscuți lăutari din sudul Olteniei și Câmpia Dunării, neîntrecut interpret al baladelor din această zonă: Mihai Constantin, zis și "Lache Găzaru", născut în anul 1915 în comuna Poiana Mare, județul Dolj. Folcloristul Alexandru Amzulescu îl considera pe Lache drept un model pentru evidențierea stilului "precipitat"; un interpret care impresiona prin temperamentul dinamic, expansiv și prin dăruirea totală, prin "ziceri" care erau amplificate printr-o mimică și o gestică sugestive, adecvate evoluției subiectului narativ din cântecele sale. Calitățile instrumentale și vocale cu totul deosebite ale acestui lăutar, de la virtuozitatea violonistică extremă și până la succesiunile exuberante ale recitativelor și melodiilor vocale, completate cu interludii instrumentale și cu alternarea unor ritmuri diferite, îmbogățite prin interjecții, chiuituri și sunete onomatopeice, relevă unele dintre mijloacele artistice și expresive mult îndrăgite de Lache Găzaru, valoros interpret al folclorului oltenesc din Câmpia Dunării, de la jumătatea veacului trecut.

Vă aștept, așadar, la o nouă întâlnire cu muzicile tradiționale românești, marți 11 septembrie 2018, de la ora 21.30, într-o ediție dedicată folclorului din Oltenia de sud și "de sub munte".