LIVE de la Paris: Cristian Măcelaru și Benjamin Grosvenor în stagiunea Orchestrei Naționale a Franței
Joi 24 septembrie, de la ora 21, ne reîntâlnim cu Cristian Măcelaru, aflat pe podiumul dirijoral al Orchestrei Naționale a Franței, Este prima apariție pe afișul acestui colectiv în calitate de Director Muzical al său.
Pare firească prezența pe afișul acestui important ansamblu simfonic din Paris a numelor lui Claude Debussy și Camille Saint Saens, autori francezi emblematici pentru două generații distincte ale istoriei și vieții muzicale din această țară. Născut în octombrie 1835, Saint Saens era cu 27 de ani mai vârstnic decât Debussy dar s-a stins din viață la 3 ani și jumătate după el...
Saint Saens a privit spre trecut prin mare parte din creația sa, realizând o viziune sintetică a evoluției gândirii componistice clasice și romantice de până atunci, învăluită într-o pregnantă amprentă personală a expresiei sale romantice. Debussy însă a optat pentru un al drum, înnoitor, rupându-se de trecutul apropiat și preluând (uneori) mai degrabă sugestiile modale ale unor secole mult mai îndepărtate.
Așadar, ipostaze total diferite ale creației muzicale franceze datorate unor muzicieni care au coexistat în ambianța culturală pariziană din ultimele decenii ale secolului XIX și începutul veacului XX. Alegerea titlurilor din program sugerează deasemeni două aspecte: un opus celebru, un veritabil "port-drapel" al impresionismului francez (probă de maleabilitate și rafinament pentru orice interpret - și mă refer și la dirijor și la membrii ai orchestrei atunci când este vorba despre "Preludiul la după amiaza unui faun" de Claude Debussy) și o partitură foarte rar abordată, probabil necunoscută multor melomani, terminată de Saint Saens pe la 24 de ani: Simfonia op. 55 în la minor, căreia i-a conferit "numărul 2" chiar dacă era a patra lucrare de gen pe care a realizat-o... Au mai trecut 3 ani de când Saint Saens a încheiat Simfonia a II-a până la venirea pe lume a lui Debussy; s-au scurs trei decenii și jumătate între finalizarea celor două creații franceze propuse de afișul lui Cristian Măcelaru la primul său concert în calitate de Director muzical al Orchestrei Naționale a Franței: așadar, fațete ale muzicii franceze apărute într-o epocă a multor transformări culturale - o sugestivă și simbolică trimitere spre diversitate și bucuria de a cunoaște și recunoaște valorile autentice...
Un alt argument puternic pentru a conferi un plus de interes acestei seri în transmisiune directă de la Auditorium de Radio France din Paris este și prezența solistică a britanicului Benjamin Grosvenor într-un veritabil șlagăr al literaturii concertante pentru pian: Concertul nr.2 de Rahmaninov.
Un program foarte atrăgător, un solist tânăr dar cu un "pedigree" prestigios, o orchestră de tradiție și - nu în ultimul rând - bucuria de a fi martorii unui moment cu semnificații aparte pentru un muzician de talie internațională, cu o carieră ce iși confirmă constant valoarea, un artist care se declară și se simte în continuare ROMÂN (și revine cu proiecte interesante și pe meleagurile sale natale)!
Joi 24 septembrie, de la 21, în direct de la Paris - Concertul susținut de Orchestre National de France sub bagheta lui Cristian Măcelaru. Pe parcursul acestei ediții a Scenei europene vor fi difuzate și fragmente din dialogul realizat cu dirijorul român într-un duplex cu France Musique și câteva gânduri din partea directorului de programe la acest prestigios post de radio muzical european, dl. Stephane Grant.