Joyce DiDonato, o Cenuşăreasă – de multă vreme aşteptată, la MET!

Se montează rar. Deşi, reia - ca subiect - unul dintre cele mai iubite basme şi a fost, la finalul secolului al XIX-lea, un hit. Mă refer la opera lui Jules Massenet, Cendrillon - compusă 8 decenii mai târziu de la premiera "Cenuşăresei" rossiniene - o adevărată "cenuşăreasă" - din punctul de vedere al popularităţii, în comparaţie cu La Cenerentola lui Rossini.

Cenuşăreasa lui Massenet se montează rar şi, cu siguranţă, Teatrul "Metropolitan" din New York nu s-ar fi oprit - nici acum! - asupra ei, dacă nu ar fi adorat-o pe Joyce DiDonato şi nu ar fi existat producţia lui Laurent Pelly. Joyce DiDonato, cea mai apreciată mezzosoprană americană a ultimului deceniu: impecabilă vocalistă, splendidă prezenţă scenică... Iar producţia lui Pelly - datată 2006 şi solicitată, de fapt, pentru debutul starului american în rolul titular de la Opera din Santa Fe! - feerică, ingenioasă, imaginând o carte de poveşti cu ilustraţii superbe ... un spectacol "plimbat" de 12 ani încoace pe scene ca: "Gran Teatre del Liceo" din Barcelona, Opera Regală "Covent Garden" din Londra sau "La Monnaie" din Bruxelles, cu un enorm succes.

A fost odată, ca niciodată...

..."o dulce şi solară Diva americană, care a readus la viaţă o operă - moartă" ( The New York Times, 13 aprilie 2018 )

Da, doar de atât a fost nevoie: Joyce DiDonato să-şi dorească în repertoriu, rolul titular al operei Cendrillon de Jules Massenet. Fusese "Angelina" din La Cenerentola rossiniană, timp de peste 19 ani. Inclusiv la MET. Cu "Lucette" însă, DiDonato ştia foarte bine că avea să pătrundă într-o altă lume...

" Rossini şi Massenet fac parte din lumi foarte diferite - specifica într-un interviu, diva americană. Stilul belcantistic rossinian invită la ornamentaţii, libertate, oferă mult spaţiu unei interpretării personale, în timp ce stilul lui Massenet este mult mai specific şi bine delimitat, nu conţine nici o măsură de muzică fără adnotări de agogică sau frazare în partitură. Şi dramaturgic, operele sunt diferite. Opera lui Rossini se vrea o lecţie de moralitate - Zâna cea Bună fiind înlocuită ca personaj de un ... filosof. Opera lui Massenet, în schimb, este centrată pe dimensiunea romantică, magică a basmului şiintră mult mai adânc în lumea plină de meloncolie a Cenuşăresei".

Prin urmare, Cendrillon - în premieră la Teatrul "Metropolitan" din New York şi Joyce DiDonato - în sfârşit, pentru întâia oară în rolul titular al Cenusăresei lui Massenet, la MET! Prilej de neratat pentru Seara de operă - care va prelua spectacolul de Sâmbătă, 28 aprilie, în transmisiune directă - şi, de asemeni sper, de neratat pentru niciunul dintre dumneavoastră...

Luminiţa Arvunescu