În ediția din 1 mai 2018, la "Muzici tradiționale", într-un proiect consacrat sărbătoririi Anului Centenar al Marii Uniri, vă propun să facem cunoștință cu unele dintre sonoritățile folclorice din Ținutul Botoșanilor.

Situat în extremitatea nordică a Moldovei, Ținutul Botoșanilor este recunoscut pentru frumusețea patriarhală a peisajului colinar, dominat de livezi, fânețe și păduri seculare. În același timp, acesta este un ținut care a dat României personalități culturale de seamă; Mihai Eminescu, George Enescu, Ștefan Luchian, Nicolae Iorga, Grigore Antipa reprezintă, într-o enumerare sumară, doar câteva dintre numele cele mai cunoscute și mai importante pentru cultura română. S-a afirmat uneori (în sens metaforic, desigur) că muzica lui George Enescu se poate să fi fost influențată într-o oarecare măsură și de amintirea formelor de relief din Moldova de Sus, de colinele care par că se văluresc unele într-altele, generând un efect vizual comparabil cu cel muzical al eterofoniei, acea suprapunere de melodii înrudite, care pornesc de la unison și se revarsă într-un evantai sonor, pentru a se aduna, din nou, în matca unisonului. Cert este că memoria prodigioasă a lui George Enescu a păstrat vii amintirile muzicilor țărănești, ascultate de el în copilărie, interpretate de lăutarii satelor sau ale târgurilor moldave. Spre exemplu, în Sonata a III-a în caracter popular românesc, op. 25 sau în prima piesă, "Lăutarul", din suita Impresii din copilărie op. 28, George Enescu a folosit și a prelucrat componistic, într-o proporție considerabilă, toate acele amintiri muzicale timpurii.

În acest context vom asculta piese instrumentale cu sonorități arhaice care ne amintesc de creația muzicală enesciană, dar și piese care fac parte dintr-un repertoriu comun atât românilor cât și evreilor stabiliți în Moldova de Sus încă de la finele veacului al XVIII-lea. Orașele Botoșani, Darabani și Dorohoi, dar și multe comune, precum Ipotești, Liveni, Mihăileni, Vorona, au constituit căminul unei populații evreiești destul de importante numeric, care și-a adus aportul la importante schimburi materiale și culturale cu românii majoritari și cu celelalte etnii conlocuitoare: romi, ucraineni, polonezi, germani. Înregistrările propuse constituie un corpus repertorial divers, care cuprinde atât piese reprezentative pentru sărbătorile românești și evreiești, cât și muzici care pot fi încadrate într-un repertoriu tradițional și etnic comun, precum și într-unul cosmopolit, alcătuit din valsuri, polci, mazurci și arii, care se puteau asculta la finele secolului al XIX-lea și care au fost ulterior "folclorizate" și transformate de lăutari, deopotrivă evrei, români și romi, în piese de largă popularitate. De asemenea, muzicile din cadrul repertoriului nupțial aveau, deopotrivă la români ca și la evrei, sensuri și simboluri etalate pe o paletă expresivă și stilistică diversă, de la jalea miresei și până la bucuria exuberantă a melodiilor de joc.

Vă invit, aşadar, marţi 1 mai 2018, de la ora 19.00, să urmăriţi, în cadrul emisiunii "Muzici tradiţionale", Ținuturi românești - Moldova de Sus și Ținutul Botoșanilor.