Venit pe lume la Sibiu, artistul a absolvit Institutul de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, dar a optat pentru o carieră muzicală. Marius Popp s-a afirmat în anii '60, când a devenit membru în cvintetul "Bucureşti", un adevărat "dream team" al scenei de jazz autohtone, ce-i mai includea pe Dan Mândrilă, Ştefan Berindei, Johnny Răducanu şi Eugen Gondi.

În 1971, Marius Popp cânta la Sala Palatului alături de legendarul Lionel Hampton. După ce a apărut pe discuri semnate de confraţi ca Johnny Răducanu sau Aura Urziceanu, pianistul a realizat primul album ca lider, Panoramic jazz-rock, în 1977. Acesta exprima cele mai noi tendinţe din jazz-ului acelei epoci, beneficiind de contribuţia unor muzicieni ca Adrian Enescu, Alin Constanţiu, Peter Wertheimer sau Radu Goldiş. Au urmat alte realizări memorabile, precum Nodul gordian (1984), Acordul fin (1989) sau Flaşnetarium (1995).

Marius Popp a avut o contribuţie imensă la dezvoltarea jazz-ului românesc, atât în calitate de muzician, cât şi ca pedagog. El este acela care a întemeiat primul curs de improvaţie muzicală din România, în cadrul Şcolii Populare de Artă din Capitală. Practic, generaţii întregi de artişti români datorează iniţierea în tainele jazz-ului celui care a fost Marius Popp.

Ajuns la vârsta senectuţii, pianistul şi-a păstrat creativitatea la cote foarte înalte. Albumele Seminţe prăjite (2008) şi Margine de lume (2013), îl arată pe Marius Popp dornic să exploreze noi sonorităţi muzicale, aşa cum şi-a obişnuit admiratorii de-a lungul anilor.

În emisiunea Planeta Jazz de duminică, 18 decembrie, ora 18:00, vom rememora muzica şi personalitatea lui Marius Popp, un artist ce a lăsat o moştenirea semnificativă culturii româneşti contemporane, din care jazz-ul este parte integrantă.