În 1942 avea loc premiera operei într-un act "Capriccio" de Richard Strauss, realizată pe un libret semnat de dirijorul Clemens Krauss, care a şi condus spectacolul de premieră. Prima interpretă a rolului Contesei Madeleine a fost soprana română Viorica Ursuleac, artista lirică preferată a compozitorului german. Despre aceasta, Strauss spunea că a fost impresionat până la lacrimi ascultând-o interpretând scena finală a operei "Capriccio", afirmând că niciodată nu compusese ceva mai frumos.

În această stagiune, Opera de Stat din Viena a programat patru reprezentaţii ale operei "Capriccio", o producţie ce datează din 2008, fiind realizată în regia lui Marco Arturo Marelli. Ultimul spectacol, ce va avea loc joi, 30 iunie 2022 va putea fi audiat şi de radioascultătorii de pretutindeni, graţie difuzării prin intermediul EBU, dar doar Radio România Muzical îl va prelua în direct. Aşadar, o ocazie rară de a audia această partitură.

"Capriccio" este ultima operă compusă de Richard Strauss, fiind gândită ca o "conversaţie muzicală" cu o durată de două ore şi jumătate, fără pauză.

Acţiunea operei este plasată în perioada reformei întreprinse de Gluck în domeniul spectacolului liric, iar cea a producţiei de la Viena, într-o perioadă nedefinită ca timp, subiectul fiind, deasemenea, atemporal - povestea unei opere care urmează să fie scrise.

În casa Contesei Madeleine, compozitorul Flamand şi poetul Olivier dezbat despre arta care ar trebui să primeze - muzica sau poezia. Totodată, cei doi se întrec şi în a obţine aprecierea Contesei, o tânără văduvă. În discuţie intervine La Roche, director de teatru, care consideră că tot ceea ce contează este spectacolul, în integralitatea şi complexitatea sa, care captează atenţia publicului, fiind completat de o muzică memorabilă. Este prezent şi Contele, fratele Contesei, care este preocupat mai mult de fermecătoarea actriţă Clairon. Întrucât se apropie aniversarea sa, Contesa Madeleine solicită ca de ziua ei să i se prezinte o operă nouă şi să se renunţe la spectacolul care urma să îi fie dedicat şi pentru care tocmai se derula o repetiţie. Contele plusează şi sugerează ca dezbatarea zilei să devină subiectul acestei noi partituri. Domnul Taupe, sufleorul îi spune majordomului că fără el un spectacol nu s-ar putea desfăşura, fiind în fapt, cea mai importantă persoană dintr-un teatru. Pentru a doua zi, Contesa îi cere majordomului să îi cheme pe cei doi creatori, urmând să le comunice, individual, ce final îşi doreşte să aibă această nouă operă. Ar alege astfel şi dacă acordă prioritate muzicii sau libretului, implicit, pe care dintre cei doi curtezani îl preferă. Doar că cei doi sunt convocaţi la aceeaşi oră, semn că tânăra Contesă este conştientă că nu poate face o asemenea alegere. Scena finală o înfăţişează pe Contesă meditând în faţa oglinzii, până când îşi face apariţia majordomul care anunţă că cina este servită.

Producţia operei "Capriccio" de Richard Strauss de la Opera de Stat din Viena este realizată de Marco Arturo Marelli (regie, decoruri şi lumini), Dagmar Niefind (costume), Lukas Gaudernak (coregrafie).

Distribuţia este alcătuită din soprana Maria Bengtsson (Contesa Madeleine), baritonul Morten Frank Larsen (Contele, fratele Contesei), tenorul Daniel Behle (Flamand, un compozitor), baritonul Andrè Schuen (Olivier, un poet), basul Christof Fischesser (La Roche, director de teatru), mezzosoprana Michaela Schuster (Clairon, actriţă), tenorul Thomas Ebenstein (Domnul Taupe, sufleor), soprana Johanna Wallroth (Cântăreaţa italiană), tenorul Hiroshi Amako (Tenorul italian) şi bas-baritonul Marcus Pelz (Majordomul). Îşi dau concursul Orchestra şi Corul Operei de Stat (mai exact, 4 tenori şi 4 başi).

Conducerea muzicală îi va aparţine dirijorului elveţian Philippe Jordan, care din 2020 este Director Muzical al Operei vieneze.

Vă aştept joi 30 iunie, de la ora 20.00, în cadrul emisiunii Scena europeană, să fim părtaşii unei seri deosebite de operă, în transmisiune directă de la Viena.