A fost nu numai prima artistă a Operei Române, dar cred că adevărata ei vocaţie, cea care face ca astăzi să omagiem numele ei, este aceea de profesoară. Sunt cuvintele sopranei Eugenia Moldoveanu, cu care se deschide ediţia specială a emisiunii Opera în interpretări de referinţă de duminica aceasta, 14 martie 2021, dedicată sopranei Arta Florescu. De la a cărei venire pe lume a muzicieni s-au împlinit în 10 martie 2021 100 de ani. Eugenia Moldoveanu, una dintre studentele strălucite ale Artei Florescu, continua, cu aceeaşi ocazie, în iulie 1998, luând cuvântul în Camera Deputaţilor: Această femeie, de o amplitudine unică, printr-o inteligenţă, printr-o forţă, printr-un curaj, printr-o voinţă care s-au transformat pentru noi, elevii, într-un motor, ne-a făcut să păşim în fiecare zi mai sus, acolo unde harul fiecăruia dintre noi ne-a aşezat de-a lungul anilor. De-a lungul a 50 de ani, această femeie a pregătit toţi artiştii români lirici - cei foarte importanţi, cei care au făcut o mare carieră, cei care au fost slujitorii de zi cu zi, zeci de ani, în teatrele româneşti şi chiar cei care au devenit pe urmă profesori. În amintirea mea, această femeie unică rămâne un exemplu şi un model, aşa cum fiecare dintre noi cred că am avut în profesia noastră, prin extraordinara energie şi dragoste pentru copiii tineri, prin acel dar, pe care nu-l are oricine, de a descoperi şi de a crede în talentul, în talentul care, vai, este atât de sensibil de măsurat, al unui artist - încheia Eugenia Moldoveanu.

Venită pe lume la Bucureşti, în 10 martie 1921, Arta Florescu a studiat la Conservatorul local cu Elena Saghin la clasa de canto, iar mai târziu la Geneva cu Anna Maria Guglielmetti şi la Viena cu Kurt Nasor şi Josef Krips. 1942 este anul în care absolvă cursurile Conservatorului bucureştean şi debutează pe scena Operei din capitală, în Lucia di Lamermoor de Donizetti. Angajată a Operei bucureştene devine în 1945, viaţa ei profesională însemnând 29 de ani petrecuţi pe scena de operă. Arta Florescu a marcat lumea muzicală românească nu doar prin prezenţa ei pe scenă, ci şi prin talentul pedagogic. La conservatorul bucureştean, una a predat la catedra de canto pe care a şi condus-o în ultimii cinci ani de activitate, a avut studente ca Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru Nistor, Leontina Văduva, Viorica Cortez, Cleopatra Melidoneanu, Angela Burlacu - devenită apoi Gheorghiu. A fost invitată, de asemenea, să facă parte din juriul unor prestigioase competiţii de canto, derulate în întreaga lume. A jurizat, aşadar, la Verviers, Geneva, Ostende, S'Hertogenbosch, München, Zwickau, Moscova, Tokyo, Montreal, Rio de Janeiro, Toulouse, Atena şi, bineînţeles acasă, la București. Pe scena de recital muziciana a debutat la Radio, în 1939, cântând lieduri de Henri Duparc, Robert Schumann şi Alfred Alessandrescu, fiind prezentă şi pe scena Ateneului Român, acompaniată la pian de Nicolae Rădulescu, doi ani mai târziu. În lunga sa carieră Arta Florescu a cântat la Moscova, Berlin, Bruxelles, Leipzig, Paris, Sankt Petersburg, dar şi la Rio de Janeiro şi a întreprins zeci de turnee în ţări ca Franţa, Japonia, Austria, Ungaria, Polonia, fosta URSS, fosta Cehoslovacie, în Italia, Anglia, Bulgaria, China, Brazilia şi Israel, între altele. A fost interpreta a peste 70 de roluri, apărând în opere ca Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Don Carlo, Otello, Trubadurul, dar şi în Aida, Rigoletto, Forţa destinului şi în Lucia di Lamermoor, pentru a aminti câteva.

Pentru a marca 100 de ani de la venirea ei pe lume a artistei, vă invit să o urmărim, la Opera în interpretări de referinţă, într-o imprimare din anul 1967 cu opera Paiaţe de Ruggero Leoncavallo. 

Duminică, 14 martie 2021, de la ora 21.10.