Violonistul Stefan Ruha si pianistul Dan Atanasiu in prim plan... 'Sous le ciel de Paris'
Genericul "Sous le ciel de Paris" ne ispitește să alternăm momente de actualitate a vieții muzicale care ilustrează conexiuni ale artiștilor români cu viața muzicală franceză cu file de… istorie care consemnează succese deosebite ale unor mari interpreți români pe acele meleaguri.
Am consacrat câteva ediții ale emisiunii pentru a readuce în atenția dumneavoastră căteva nume importante ale școlii interpretative românești care au fost răsplătite cu premii la una dintre cele mai prestigioase competiții de interpretare a muzicii clasice din Europa, intrată în circuitul concursurilor internaționale de pian și de vioară în 1943, la inițiativa unor faimoși interpreți francezi: pianista Marguerite Long și violonistul Jacques Thibaud. Din 2011 a fost adăugată și secțiunea de canto, omagiind efigia sopranei Regine Crespin.
Primul nume din România înscris printre laureații acestei competiții de importantă rezonanță și cu oferte serioase de lansare în agenda manifestărilor muzicale importante a fost cel al violonistului Ștefan Ruha, care obținea în 1959 " 2me Grand Prix"! Artistul născut la Carei, cu studii effectuate la Cluj împlinea atunci 28 de ani iar cartea sa de vizită acumulase deja importante premii; cu un an înainte fusese laureate al Concursului "Enescu" și tot în 1958 participase la prima ediție a Concursului "Ceaikovski" de la Moscova, unde obținuse premiul al III-lea. Stins din viață acum un deceniu și jumătate, Ștefan Ruha a rămas în galeria reprezentativă a interpreților noștri, ilustrând pe scena concertistică și camerală dar și prin activitatea sa pedagogică valoarea școlii musicale transilvănene. Virtuoz remarcabil, cu un sunet cald, vibrant, Ștefan Ruha reușea să transmită flacăra, incandescența expresivă a paginilor tălmăcite, trăia la intensitate maximă muzica, ridica sala în picioare! Câteva dintre înregistrările sale figurează și pe discuri realizare cu decenii în urmă; este și cazul acestul concert de Vieuxtemps, cântat alături de Filarmonica din Oradea sub bagheta lui Erwin Acel.
In 1977, pianistul Dan Atanasiu și-a înscris numele pe lista laureaților competiției pariziene, unde au fost prezente personalități ale căror cariere au însumat decenii de succese pe podium și prin aparițiile lor discografice. Premiul V a însemnat o nouă confirmare pentru tânărul pianist, care a adăugat astfel încă o recunoaștere de prestigiu în seria participărilor sale la importante competiții de pian, la care a adunat succese. Prezență activă în viața muzicală românească (efectuând și numeroase turnee), Dan Atanasiu - solist al Filarmonicii bucureștene - s-a stabilit în Canada în 1993, continuându-și cariera și în plan pedagogic. A revenit în România cu recitaluri și câteva concerte, dar și în juriul Concursului Internațional "George Enescu". In memoria celor care l-au ascultat în sala de concert a rămas, probabil, predilecția sa pentru paginile lui Frederic Chopin, iar fonoteca radio păstrează câteva dintre ele…