„Atâta timp cât interpreți cu o asemenea pasiune continuă să apară, nimeni nu trebuie să-și facă griji pentru viitorul muzicii clasice." - constata Frederik Hanssen în cronica sa din Berliner Tagesspiel, referindu-se la violoncelistul Valentin Răduțiu. Pentru că, într-adevăr, muzica clasică, acest teritoriu atât de fragil și de sofisticat, trăiește intens prin relația dintre interpreți și public doar atunci când interpreții inspiră. Când încarcă pozitiv. Când te fac să revii și să redescoperi muzica, din nou și din nou, mereu proaspătă, revelând dimensiunile ei parcă de neepuizat. Sunt artiștii care fac posibil dialogul nostru interior cu muzica, acea experiență care explică, în parte, de ce clasicii secolelor trecute nu au vârstă. Și aici, în seria "Poveștilor de succes", credem că avem invitați chiar asemenea interpreți. Cum este și Valentin Răduțiu.

Vorbim în săptămâna în care am sărbătorit Ziua Europei cu un artist al cărui profil pledează pentru deschidere și multipla identitate. Ascultându-i excelenta exprimare în română, cu cel mai curat accent ardelenesc, poate că nici nu-ți trece prin minte că ai de-a face cu un german, născut la München, în 1986. Român prin origine, cetățean german, fiu al unui redutabil violoncelist trecut prin Conservatorul bucureștean și care și-a depășit cu siguranță tatăl, format în spațiul vorbitor de germană, la Viena, Berlin și Salzburg prin contactul cu unii dintre cei mai respectați pedagogi ai scenei clasice, Valentin Răduțiu are de spus o poveste de succes reprezentativă pentru scena europeană clasică a prezentului. Pe care încercăm s-o înțelegem în 14 și 21 mai, ora 13:00, la Radio România Muzical.