Sala de concerte din Stockholm va găzdui evenimentul în cadrul căruia celebra violonistă Julia Fischer va evolua alături de Orchestra Filarmonicii Regale din Stockholm, dirijată de Esa-Pekka Salonen. Solista germană va interpreta Concertul op. 77 în Re major pentru vioară și orchestră de Johannes Brahms, un adevărat șlagăr al repertoriului violonistic romantic - deși, după premiera din 1878, unii critici au glumit că lucrarea nu este atât de mult "pentru vioară", cât este "împotriva viorii"; acum nelipsit din stagiunile instituțiilor muzicale de pe întreg mapamondul, acest concert a fost considerat imposibil de cântat în viziunea multor violoniști de renume.

Programul începe, însă, cu o pagină semnată de Luciano Berio - Patru ipostaze originale după Ritirata notturna di Madrid de Luigi Boccherini. În 1780, acesta din urmă era membru al curții infantelui Luis, Conte de Chinchón, fiul lui Filip al V-lea al Spaniei. În această calitate, Boccherini a semnat suita Musica notturna delle strade di Madrid, din care Berio a preluat partea a șaptea, ultima - Ritirata - și a suprapus mai multe versiuni ale acesteia, pentru a crea un efect sonor stratificat. Stilistic vorbind, lucrarea rămâne bine ancorată în limbajul secolului al XVIII-lea, ceea ce ridică (din nou) întrebări postmoderne despre autor, text, interpretare și re-interpretare.

Tumblebird Contrails de Gabriella Smith este lucrarea pe care o vom putea asculta după Concertul pentru vioară de Brahms. Tânăra compozitoare americană, născută în 1991 la Berkeley, California, în Statele Unite ale Americii, este pasionată de drumeții, iar opusul pe care îl vom putea asculta vineri, 8 decembrie, este inspirat de spectacolul Oceanului Pacific, așa cum poate fi observat el în California, în peninsula Point Reyes.

De la lucrarea semnată de compozitoarea americană în 2014, trecem apoi la o partitură ce a fost compusă în urmă cu mai bine de un secol: Suita a II-a Daphnis și Chloé de Maurice Ravel. Măiestria orchestrației compozitorului francez va putea fi observată în acest fragment al suitei coregrafice pe care muzicianul a creat-o la comanda lui Serghei Diaghilev, în 1912. Deși refuza eticheta impresionismului, cu care este asociat și astăzi, Ravel a semnat muzică evocatoare - astfel că alegerea de a încheia Gala Premiilor Nobel cu un opus din catalogul său este oportună.

Desfășurătorul din 8 decembrie de la Sala de Concerte din Stockholm este, astfel, tributar atât tradiției clasico-romantice, cât și noutăților moderne și contemporane - un eveniment demn de prestigiul asociat Premiilor Nobel, așadar!