Dirijorul francez François-Xavier Roth debutează la pupitrul Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii din Munchen cu un program alcătuit din creații de referință ale secolului XX, centrul de greutate fiind - în partea a doua a concertului - strălucitoarea muzică a baletului "Pasărea de foc", prezentată integral - așa cum se întâmplă ceva mai rar în sălile de concert, unde răsună deobicei o suită realizată din selecțiuni ale celebrei partituri de Igor Stravinski.

Chiar dacă se află pentru prima dată oaspete în stagiunea acestei orchestre bavareze, pentru muzicianul parizian născut în noiembrie 1971 prezența în viața artistică a Germaniei este o constantă, el fiind de câțiva ani "General Musik Direktor" al orașului Kӧln și dirijor șef la unul dintre ansamblurile prestigioase din acest centru cultural german: Orchestra Gürzenich, după o altă colaborare permanentă cu Orchestra Radio din Baden-Baden și Freiburg (începând din 2011 și pănă la unirea acestui colectiv cu cel din Stuttgart, în 2016). Cu studii de flaut și dirijat la Conservatorul din capitala Franței, François-Xavier Roth a câștigat în 2000 Concursul de dirijat "Donatella Flick", ceea ce i-a oferit un post de asistent la London Symphony Orchestra pentru 2 ani - actualmente fiind principalul dirijor oaspete al ansamblului britanic. Fiu al unui organist de prestigiu internațional,compozitor și profesor, titular al orgilor de la Sacre-Coeur și apoi de la Saint-Sulpice din Paris, François-Xavier Roth a fost preocupat și de autenticitatea sonorităților interpretate, înființând "Les siècles" - o orchestra ale cărei proiecte se bazează pe utilizarea unor instrumente cât mai apropiate de epoca în care au fost scrise lucrările selectate în repertoriu.

Iată însă că în programul selectat pentru prima sa apariție la ansamblul Radiodifuziunii din Munchen, François-Xavier Roth a optat pentru doi dintre creatorii cărora le poartă o prețuire deosebită pentru rolul lor de deschizători de drumuri în evoluția muzicală a secolului trecut: Pierre Bolez și Bela Bartok. Dacă în alegerea opusului concertant a avut desigur un rol important și solistul serii - pianistul francez Pierre-Laurent Aimard ce va apărea în ultimul dintre cele trei concerte pentru pian de Bela Bartok - în privința lucrării din deschiderea serii, opțiunea dirijorului s-a îndreptat spre un opus special de Pierre Boulez : "Livre pour cordes" (o versiune orchestrală din 1968 a unor pagini scrise pentru cvartet de coarde cu mai bine de două decenii înainte), o partitură în care fiecare membru al ansamblului de coarde este solicitat într-o manieră în care îi individualizează prestația instrumentală. Cu un an în urmă, la Koln, varianta oferită de François-Xavier Roth s-a bucurat de o excelentă apreciere. (Poate însă că pentru dirijorul francez partiturile ui Boulez au și semnificația unui "porte-bonheur" căci pentru primul său concert după numirea sa la Kӧln a ales un alt titlu din creația acestui compozitor emblematic pentru veacul XX!)