Live: Avi Avital, solist în concerte de Vivaldi și Solima la Lugano
Pendulând între veritabile "șlagăre" ale stagiunilor simfonice și concertante și pagini noi, concepute special pentru un anume interpret - în egală măsură virtuoz, dar și extrem de plin de imaginație interpretativă - programul propus la Lugano în 4 mai a atras cu certitudine spectatorii (dovadă și afluența celor care și-au rezervat bilete pentru această seară!).
Numele lui Avi Avital este un punct de interes pentru marele public, cu atât mai mult cu cât mandolina - instrumentul căruia el îi este fidel - reprezintă o raritate pe afișele stagiunilor simfonice. Muzicianul israelian a readus acest instrument cu coarde ciupite în atenția lumii muzicale, așa cum a dorit și a subliniat cu numeroase prilejuri, afirmând că aceasta este menirea lui. Pentru a reuși în acest demers, Avi Avital a aranjat el însuși diferite partituri dedicate inițial de compozitori altor instrumente, dar a și solicitat unor creatori contemporani peste 100 de lucrări pentru a fi prezentate în concertele, recitalurile sau pe albumele sale discografice.
Cele două titluri alăturate în prima parte a programului de la Lugano (care va fi reluat de Orchestra Elveției Italiene și sâmbătă seara, într-o deplasare la Friedrichshafen și, apoi, duminică în Austria) ilustrează aceste două direcții urmărite de Avi Avital după lansarea carierei sale internaționale cu mari succese: Concertul în Re major RV 93 pentru lăută, viori și bas-continuo a fost scris de Antonio Vivaldi pentru lăută (se pare în Boemia, prin 1730 - 1731), iar Avi Avital a refăcut scriitura pentru mandolină; foarte cunoscuta pagină a Barocului venețian a cunoscut de-a lungul timpului și alte "reformulări timbrale", de la chitare la... acordeon. După Vivaldi, interpretul israelian propune un concert din 2019, realizat la solicitarea sa de către autorul și violoncelistul Giovanni Solima; nu este prima colaborare între cei doi muzicieni, ei aflându-se și pe aceeași scenă și în diferite turnee, ca soliști, în dialog interpretativ. Larga deschidere expresivă îi caracterizează pe ambii, iar mandolina lui Avi Avital s-a mai întâlnit și cu piese solo semnate de Solima.
Să revii într-un asemenea context la faimoasa Simfonie nr.5 în do minor de Beethoven poate părea o opțiune neașteptată unora, dar viziunea dirijorului german Markus Poschner asupra simfoniilor beethoveniene a fost catalogată la Dresda de către critici remarcabilă, "tăind respirația"! Deci, iată un motiv în plus de urmărit și această variantă pe care munchenezul Poschner (cândva asistent al lui Roger Norrington și al lui Colin Davies) o construiește la pupitrul singurei orchestre radio elvețiene, a cărei conducere artistică o asigură din stagiunea 2015 - 2016.
Joi, 4 mai 2023, de la 21.30, la Scena Europeană, în direct de la Lugano traversăm aproape trei secole de muzică, sub semnul celebrității!