Din 140 de ani câți s-au împlinit în 2021 de când există Enescu, în 30 dintre aceștia s-a ocupat de tot ce înseamnă Festivalul Internațional "George Enescu" - practic, de toate cele 14 ediții din 1991 și până în prezent. Iar Festivalul se numără astăzi, după un parcurs lung și complicat, printre cele mai ample și mai respectate evenimente de muzică clasică ale lumii. A fost numit "omul-orchestră", dar formula, deși spectaculoasă, nu induce o reprezentare tocmai precisă asupra a ceea ce reprezintă Mihai Constantinescu - "omul-instituție" ar fi mai aproape de adevăr. Ca prezență, mi s-a părut mereu mai degrabă discret - așa cum, de altfel, se și cade: cu toții am auzit de BBC Proms sau de Festivalul de la Salzburg și mai puțin de cei care pun efectiv în pagină aceste festivaluri, organizându-le. Însă, în cazul lui Mihai Constantinescu, orice comparație în direcția amintită cere următoarea precizare: în România, el rămâne propria referință, ceea ce a făcut ca director executiv neavând precedent.

Și totuși, ediția a XXV-a a festivalului a fost, după cum chiar Mihai Constantiescu a anunțat oficial în 26 septembrie, ultima de care s-a ocupat; pentru că urmează să fie pensionat, conform legii, în 11 octombrie, la împlinirea celor 65 de ani. Sigur că cei care îl cunosc nu pot asocia calitatea de pensionar acestui tehnocrat care ne rămâne în minte, celor care l-am întâlnit în toți acești ani de festival, mereu preocupat, precipitat să rezolve cine știe ce chestiuni logistice sau indisponibilități de artiști apărute în ultimul moment. Nu, Mihai Constantinescu nu și-a dorit să se oprească - însă, cel puțin pentru moment, Ministerul Culturii nu a dat de înțeles că ar dori ca el să continue.

Așadar, mi s-a părut că o discuție cu artizanul Festivalului "Enescu" din ultimi 30 de ani este obligatorie. Am ținut să aflu cât de vulnerabil este azi acest eveniment în raport cu clasa politică, de ce crede că nu există nici acum o sală de concerte pe măsura anvergurii evenimentului, de ce Sergiu Celibidache nu a fost invitat în Festival sau cum arată, retrospectiv, povestea încercărilor ca statul român să câștige drepturile asupra operei enesciene. O discuție de bilanț, la obiect, pe care o puteți asculta, la "Poveștile de succes ale muzicii", începând de duminică, 3 octombrie, ora 16,00.