Cristian Măcelaru la pupitrul Orchestrei Naţionale a Franței în concert la Opera 'Berlioz' din Montpellier

Unul dintre concertele importante ale Festivalului "Radio France Occitanie Montpellier" care are loc în perioada 17-28 iulie 2023, este desigur şi cel susţinut de prima orchestră simfonică creată în Franța, în 1934, din dorința de a difuza concerte simfonice pe unde radio.
Aceasta este Orchestra Naţională a Franţei, la pupitrul căreia s-au perindat importanţi maeştri ai baghetei, începând cu Désiré Émile Inghelbrecht, primul dirijor titular, care a ridicat la loc de frunte muzica franceză în concertele sale. Îi amintesc şi pe André Cluytens, Charles Munch, Maurice Le Roux, Jean Martinon, Sergiu Celibidache, Lorin Maazel, Jeffrey Tate, Charles Dutoit, Kurt Masur, Daniele Gatti, Emmanuel Krivine şi nu în ultimul rând, Cristian Măcelaru. El a fost numit director muzical al Orchestrei Naţionale a Franţei în septembrie 2020 şi va fi protagonistul serii de 26 iulie 2023, când pe scena Operei "Berlioz" din Montpellier, vor fi interpretate trei creaţii ale secolului XX.
Veţi avea ocazia să ascultaţi mai întâi Concertul op. 85 în mi minor pentru violoncel și orchestră de Edward Elgar, compus în vara anului 1919 la reședința "Brinkwells" a compozitorului din Sussex. Solist va fi Edgar Moreau, parizian prin naştere, în vârstă de 29 de ani, el a început să studieze la Conservatorul Naţional Superior de Muzică din Paris, la vârsta de 13 ani, a participat la cursuri de măiestrie susținute de violoncelişti importanţi, a câştigat Premiul al-II-lea la dificilul Concurs "Ceaikovski" de la Moscova, este şi laureat al Concursului de violoncel "Rostropovich" de la Paris în anul 2009.
Programul va continua cu Meditația simfonică "Les Offrandes oubliées" de Olivier Messiaen, compozitor, organist și pianist francez, a trăit în perioada 1908-1992 şi a fost unul dintre cei mai influenți compozitori din secolul XX.
Opera sa are ca sursă de inspiraţie o fervoare catolică profundă, un gust pronunțat pentru cântecul medieval, pentru ritmurile indiene și grecești, pentru cântecul păsărilor.
Concertul Orchestrei Naţionale a Franței avându-l la pupitru pe Cristian Măcelaru se va încheia cu o Suită din Muzica baletului "Pasărea de foc" de Igor Stravinski, versiunea din 1919.Ne vom întâlni cu o pasăre miraculoasă, cu penele strălucitoare ca aurul şi cu privirea sclipitoare asemenea cristalului. La miezul nopţii, ea se arată în grădini şi pe câmpuri, strălucind incandescent, mănâncă mere de aur care îi conferă tinereţe, frumuseţe şi nemurire. Cântecul ei poate să îi însănătoşească pe cei bolnavi şi să le redea vederea celor orbi.
Şi, cu siguranţă, cântecul Păsării de foc i-a adus nemurirea lui Igor Stravinski, compozitor rus, născut în 1882. El a fost în acelasi timp dirijor şi pianist, naturalizat francez în 1934, apoi american în 1945. Muzica lui Stravinski se caracterizează printr-o diversitate de genuri, pe lângă cele trei balete de care îşi leagă numele, ne-a lăsat şi creaţii de factură neo-clasică în care apelează la formele muzicii tradiţionale, în ultima parte a vieţii a explorat chiar şi posibilităţile muzicii seriale.