BBC Proms - o seară solemnă

Pe 19 iulie, de la ora 20.30 la Radio România Muzical, o transmisiune directă de excepţie. Orchestra Filarmonicii BBC, alături de Corul Halle şi Corul de cameră din Manchester, vor recrea, la Royal Albert Hall din Londra, decorul sonor impresionant al Missei Solemnis de Beethoven, sub dinamica baghetă a dirijorului Gianandrea Noseda, recent numit director muzical al Orchestrei Simfonice din Washington. Soliştii concertului sunt voci ale momentului. Soprana finlandeză Camilla Nylund, o voce cu accente dramatice care explică specializarea sa în rolurile operelor şi partiturilor semnate de Richard Wagner, Ludwig van Beethoven, Giuseppe Verdi şi Richard Strauss. Mezzosoprana germană Birgit Remmert, care a câștigat aprecierea criticilor în special cu interpretările în concert ale unor partituri de Bach şi Mozart, precum și pe scena de operă în roluri wagneriene şi din opusurile teatrului liric semnate de Richard Strauss. Tenorul australian Stuart Skelton, o voce bogată cu nunaţă întunecate, potrivită rolurilor dramatice. El este deţinătorul Premiului "Male Singer of the Year" ediţia 2014 al "International Opera Awards" din Marea Britanie. Şi basul german Hanno Müller-Brachmann, un nume care apare pe recente apariţii discografie ale maeştrilor Simon Rattle, Bernand Haitink şi Andras Schiff.

"Din inimă - se poate întoarce la inima!"

Anul 1819 a însemnat, pentru Ludwig van Beethoven, începutul unei perioade încărcate de noi energii creatoare. Rodul următorilor patru ani, o partitură scrisă pe foi de hârtie supradimensionate, avea să devină capodopera sa de suflet: Missa Solemnis. Pe copia prezentată Arhiducelui Rudolph de Austria, Beethoven a scris: "Din inimă - se poate întoarce la inima!". De altfel, acesta este personajul care a contribuit, să spunem aşa, la crearea Missei Solemnis. În martie 1820 Arhiducele Rudolph urma să fie investit Arhiepiscop. Dincolo de calitatea de patron al lui Beethoven, Arhiducele Rudolph era un pianist înzestrat și prieten personal al compozitorului. Deja Beethoven ii dedicase multe dintre cele mai valoaroase și vizionare creaţii ale sale, inclusiv Sonata pentru pian "Hammerklavier ", Trioul "Arhiducele" și ultimele două Concerte pentru pian.

În momentul în care a aflat despre noua investitură a lui Rudolph, în luna iunie a anului 1819, Beethoven i-a scris: "Ziua în care o mare missă compusă de mine va fi cântată în timpul ceremoniilor de investitură a Alteţei Voastre, pentru mine va fi cea mai glorioasă zi a vieții mele; Dumnezeu va decide dacă umilul meu talent este demn de solemnitatea și gloria acelei zile."

Beethoven a investit o mare parte din el însuși în Missa Solemnis. Şi pentru a o compune, s-a cufundat în studiul minuţios al unor lucrări, de la cântări monahale la oratoriul "Messiah" de Handel sau Requiemul de Mozart. Această străduinţă intensă este elocvent zugrăvită de Anton Schindler, biograful şi asistentul lui Beethoven, care notează: "Am ajuns la locuinţa lui Beethoven pe la 4 după-amiaza. Din spatele ușii închise a unuia dintre saloane l-am putut auzi pe maestru lucrând la fuga din Credo. Cânta, ţipa, bătea din picioare. ... Ușa s-a deschis și Beethoven a ieşit în faţa mea cu trăsăturile distorsionate, pe punctul de a se sufoca, cutremurat parcă de teroare".

Cu excepţia operei "Fidelio", Missa Solemnis a fost nu numai cea mai mare lucrare pe care a scris-o, dar şi care i-a luat cea mai mare perioadă de timp pentru a o finaliza. Beethoven a ratat termenul limită pe care singur şi l-a impus. Punând bara finală a Missei Solemnis în martie 1823, compozitorul i-a prezentat lucrarea lui Rudolph la a treia aniversare a ceremoniei de investitură ca Arhiepiscop.

Dar nu Arhieposcopul Rudolph a fost până la urmă cel care a ascultat în primă audiţie lucrarea. Vândută şi retrasă de la mai multe edituri, trimisă la curţile regale şi imperiale din toată Europa, până la urmă Missa Solemnis se pare că a fost interpretată în primă audiţie pe 24 martie 1824 la Sankt Petersburg, într-un concert de caritate dat în beneficiul văduvelor unor foşti membri ai Orchestrei Curţii Regale a Rusiei, însă fără mişcarea masivă a lucrării, Credo. În Occident, interzicerea prezentării unei Liturghii Solemne în teatru public, a făcut ca partitura să fie interpretată integral abia la 3 ani după moartea compozitorului. Singura versiune, parţială şi aceasta, la care Beethoven a fost prezent, a fost cântată pe 7 mai 1824, în ciuda restriicţiilor bisericii, în acelaşi concert în care publicul auzea pentru prima data Simfonia a 9-a.

Aşadar, marţi 19 iulie de la ora 20.30, la Radio România Muzical aveţi toate premisele unei seri minunate sub egida BBC Proms.