"Începuturile carierei mele se leagă de podiumul de concerte al Radiodifuziunii Romane" - se confesa într-un interviu Silvia Voinea. Este născută în 1 noiembrie chiar în ziua în care se sărbătoreşte ziua Radioului Naţional. "Delicată, rafinată, dar şi inteligentă, exigentă şi cu un ascuţit simţ autocritic." - astfel de calităţi i-au atribuit cronicarii Silviei Voinea, artista care miercuri, 1 noiembrie, aniversează 75 de ani.

A stălucit timp de trei decenii sub luminile rampei, într-o carieră începută cu rolul Yniold din "Pelleas si Melisande" de Claude Debussy şi încheiată cu Ofelia din "Hamlet" de Pascal Bentoiu. În primii ani ai carierei, mai precis în 1968 Silvia Voinea a beneficiat de o perfecţionare în repertoriul mozartian la Weimar, sub îndrumarea profesorului Walter Ludwig. De atunci datează poate, ataşamentul pentru Mozart, din creaţia căruia a interpretat: Bastienne din "Bastien şi Bastienne", Madame Hertz din "Directorul de teatru", Regina Nopţii din "Flautul fermecat", Blonda şi Konstanze din "Răpirea din Serai", Despina din "Cosi fan tutte", Zerlina din "Don Giovanni" şi Susanna din "Nunta lui Figaro".

În istoria liricii româneşti, Silvia Voinea a rămas singura soprană de coloratură care a susţinut, timp de 20 de ani, în aceeaşi stagiune, cele trei mari roluri destinate acestui tip de voce: Lakme, Lucia di Lammermoor şi Regina Nopţii. Publicul nu o poate uita însă şi în celelalte 35 de opere interpretate, în 1800 de seri, printre care: "Rigoletto", "Traviata", "Don Paquale", "Bărbierul din Sevilla", "Romeo şi Julieta", "Pelleas şi Melisande", "Paiaţe", "Boema", "Ariadna la Naxos", "Cavalerul rozelor", "Căsătoria secretă", "Liliacul". Vocea sa cristalină cu o precizie intonaţională de instrument, tehnica de cânt şi dezinvoltura jocului actoricesc au făcut ca, timp de 15 ani, să fie oaspete permanent la Opera Comică şi la Opera de Stat din Berlin, la Semperoper din Dresda, la Teatrul Regal din Liege şi la Opera din Klagenfurt.

În 1998 Silvia Voinea s-a despărţit de scenă, moment despre care spunea cu umor: "Am gândit că ea trebuie să se producă în plină glorie, când mai eram încă în formă vocală, când încă nu aveam prea multe riduri. Îmi place apusul, dar prefer o eclipsă totală de soare, în plină zi." Din 1990, Silvia Voinea împărtăşeşte tainele cântului său studenţilor de la Universitatea de Muzică Bucureşti.

Este felul nostru de a-i spune "La mulţi ani!", invitându-vă să o ascultaţi la Arpeggio, în rubrica Opera şi vedetele ei marţi, 31 octombrie 2017, de la ora 11.00.